F.O.R.: Argumente procedurale şi etice împotriva cardului de sănătate cu cip

F.O.R.: (10)Argumente procedurale şi etice împotriva cardului de sănătate cu cip

1. Sistemul de identificare a asiguraţilor pe baza cardului cu cip este experimental, în sensul în care nu există o experienţă probată suficient care să ateste că introducerea lui serveşte scopurilor enunţate de autorităţi: eradicarea fraudelor şi economisirea banului public.

2. Dimpotrivă, introducerea unui nou sistem de gestionare şi administrare a asiguraţilor în timp de criză înseamnă schimbarea radicală a vechiului sistem cu unul nou – proces întotdeauna costisitor şi riscant. Nimeni nu a discutat în mod real despre noile costuri şi riscuri.

3. Drept dovadă că sistemul e nesigur: în Marea Britanie, în sistemul centralizat al Naţional Health System, s-au pierdut datele a 93% din asiguraţi; iar în Franța, fraudele se fac în continuare fără nicio oprelişte, în cadrul unui sistem informatic de carduri. Cât despre costuri, în Germania implementarea – doar parţială – a acestui sistem a costat 1, 7 miliarde de euro.

4. Nu există niciun fel de studii (de fezabilitate, de impact, de politici publice etc.) făcute de autorităţi pe marginea acestor probleme. Nu avem date reale, probate, verificate, despre dimensiunea fraudelor, nu avem studii comparative cu alte ţări care au încercat sistemul etc.

5. Încă o dovadă că sistemul este nesigur este data de blocarea recentă a serverelor CAS. Încă înainte de a fi implementat sistemul exclusiv electronic şi-a arătat limitele: o singură problemă tehnică reuşeşte să blocheze întreg sistemul. Oricât de greoi şi birocratic

Comunicat al Forului Ortodox Roman cuprinzand relatarea ultimei (FALSE) dezbateri de la Ministerul Sanatatii pe tema cardurilor de sanatate.

Comunicat al Forului Ortodox Roman

cuprinzand relatarea ultimei (FALSE) dezbateri de la Ministerul Sanatatii pe tema cardurilor de sanatate. – 31 ianuarie 2011

Ministerul Sănătății sfidează normele bunului simț!

Cardul de sănătate: ”experiment pe pielea asiguraților și a medicilor de familie”

Forul Ortodox Român a participat la dezbaterea publică organizată de Ministerul Sănătății pe marginea hotărârii de guvern prin care se intenționează implementarea noului sistem informatic de identificare a asiguraților pe baza unui card de sănătate cu cip obligatoriu.

Dezbaterea a decurs într-o atmosferă caracteristică pentru atitudinea de sfidare a normelor de bun simț, de civilitate si democrație din partea autorităților: în primul rând, au fost trimiși doar reprezentanți de la CAS. Au lipsit oficialitățile din partea Ministerului Sănătății și, mai cu seamă, secretarul de stat Cristian Irimia, cel care își luase angajamentul că autoritățile vor căuta alternativă

FOR: fara card electronic de sanatate

FOR: 5 puncte controversate şi 3 motive pentru care autorităţile trebuie să renunţe la ordonanţa de urgenţă ce statuează introducerea cardului de sănătate

Ministerul Sănătăţii a făcut publică nota de fundamentare prin care intenţionează să modifice, prin Ordonanţă de Urgenţă, legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Scopul modificării este introducerea cardului de sănătate ce va înlocui documentele justificative de până acum ce atestau calitatea de asigurat al sistemului.

Deşi apreciem ideea unei reforme a sistemului român de sănătate, considerăm că măsurile luate trebuie să fie eficiente şi adresate acolo unde sunt problemele majore (plata corespunzătoare a cadrelor medicale, asigurarea aprovizionării cu medicamente a spitalelor, buna şi continua funcţionare a sistemului de medicamente compensate) şi nu într-o zonă unde nu există nicio dovadă că ar fi utile, ridicând, în schimb, probleme majore în domeniul respectării libertăţilor fundamentale aşa cum sunt prevăzute de Constituţia României.

Lectura acestei note de fundamentare scoate în evidenţă următoarele puncte controversate:

1. Scopul generic al introducerii cardului de sănătate pare a fi un mai bun control al furnizării de servicii medicale asiguraţilor.

Controversă: nu există niciun studiu, dovadă, sau evidenţă statistică prin care Ministerul să arate în ce măsură acest scop nu era îndeplinit de actualele metode de atestare a calităţii de asigurat. Nu există nicio dovadă că de aceste servicii ar fi beneficiat în mod abuziv persoane care nu îşi achitau obligaţiile de asigurat. Este aceasta problema principală a sistemului românesc de asigurări ?

2. Despre costurile acestui sistem de carduri de sănătate aflam, potrivit notei de fundamentare, următoarele:

„Fondul naţional unic de asigurări de sănătate nu ar putea susţine nici lansarea şi nici întreţinerea unui sistem de carduri”, soluţia oficialilor fiind introducerea coplăţii.

Controversă: de ce nu există nicio  estimare transparentă a costurilor implicate de introducerea acestui sistem? Cum justifică Ministerul introducerea unei măsuri contestabile pe care nu este în stare să o finanţeze singur, în condiţiile unei crize dramatice care zguduie sistemul sanitar, făcând ca serviciile să fie din ce în ce mai precare?

3. Tot în nota de fundamentare, se regăsesc şi contradicţii flagrante referitoare la aspectele ce ţin de datele personale conţinute pe card. Astfel, citim

Forul Ortodox Român: Care sunt riscurile unei societăţi guvernate electronic?

Forul Ortodox Român :

Care sunt riscurile unei societăţi guvernate electronic?

Forul Ortodox Român a participat, vineri, 22 octombrie 2010, la dezbaterea publică pe tema actelor de identitate electronice organizată de ActiveWatch, APADOR-CH, Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice şi Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet. Aceasta a beneficiat de moderarea avocatului Alin Popescu, senior editor la Avocatnet.ro şi de prezenţa reprezentanţilor MAI, comisarii-şefi Sorin Bălaşa şi Gheorghe Daniel de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi comisar Cusa Gina Laura, reprezentant al departamentului juridic al ministerului. Considerăm că, deşi timpul alocat dezbaterii a fost scurtat de programul ”încărcat” (ciudat motiv, având în vedere că astăzi a fost ultima zi de dezbatere publică) al reprezentanţilor MAI, discuţia a fost concentrată şi a ridicat numeroase probleme de principiu, juridice, tehnice, social-politice şi culturale faţă de proiectele legislative ale autorităţilor prin care se doreşte implementarea actelor de identitate electronice (la actuala dezbatere s-a abordat în special tema cărţilor de identitate electronice).

Participanţii au remarcat drept pozitiv faptul că autorităţile statului au fost receptive la unele din observaţiile primite din partea ONG-urilor la precedenta dezbatere, ce a avut loc pe 20 august, având în vedere, în special, faptul că s-a integrat în proiectul legislativ dreptul la alterantivă (dreptul de a alege o carte de identitate lipsită de dispozitiv tip smart card contactless şi care nu conţine date biometrice).

Cu toate acestea, dezbaterea de astăzi a arătat din plin faptul că proiectul de a implementa acest tip de cărţi de identitate (C.E.I.) este, într-un mod de neînţeles, cu totul lipsit de fundamente, având în vedere

Forul Ortodox Roman: SE CERE RENUNTAREA LA ORICE FEL DE ACTE DE IDENTITATE ELECTRONICE. PROIECTUL E-ROMANIA ASCUNDE PERICOLELE SUPRAVEGHERII TOTALITARE.

România fără acte de identitate electronice

sursa: razbointrucuvant.ro/recomandari

Forul Ortodox Român consideră că măsurile de introducere în România a actelor de identitate electronice constituie un grav abuz care pune bazele unui sistem de supraveghere permanentă a cetăţenilor aşa cum nu a mai existat niciodată până acum în istorie. Este în lucru si cardul de sănătate, un document electronic ce cuprinde istoricul bolilor și starea sănătății tuturor oamenilor din Romania, iar la Ministerul Sănătății se pune la punct un program de soft care să gestioneze fișele electronice de sănătate ale tuturor cetățenilor țării - o inițiativă care oferă unor oameni acces la date strict personale. Lucrurile devin şi mai sumbre dacă ne gândim că dezvoltarea controversatului  proiect e-Romania poate duce la un grad de supraveghere care, după știinţa noastră, nu are precedent în altă ţară din lume – prin acest proiect intenţionându-se crearea unei interfeţe electronice care să cuprindă totalitatea interacţiunilor dintre stat şi cetăţean dar şi, ceea ce este şi mai important, dintre cetăţean şi cetăţean.

Chiar responsabilii statului implicaţi în aceste proiecte logistice recunosc faptul că singura garanţie ca sistemul electronic de identificare a cetăţenilor să nu fie folosit în mod abuziv este calitatea celor care îl administrează. Dar niciodată, într-un stat de drept constituţional, garanţia respectării libertăţilor civice nu va sta în calitatea morală a conducătorilor, ci în garanţiile instituţionale concrete prin care exercitiul puterii este limitat în întindere, amploare şi manifestare. Inacceptabilă este şi ideea prelevării datelor biometrice ale

persoanei, procedură practicată, până recent, doar în cazul infractorilor. Acest lucru îi transformă pe cetăţeni în „suspecţi de serviciu”, o viziune tipică dictaturilor în care cetăţenii sunt bănuiţi  aprioric de atitudini antisociale, fapt fără precedent însă într-o societate ce se denumeşte deschisă şi care se ghidează după norme juridice ce pun pe primul plan libertatea persoanei.

Întrebarea pe care orice cetăţean al României şi-o poate pune este: de unde provin banii pentru acest proiect al introducerii actelor electronice, ale cărui costuri se ridică la zeci de milioane de euro? Din bugetul statului? Considerăm însă că pentru statul român ar fi mult mai utile şi mai urgente remedierea problemelor structurale ce ameninţă principalii piloni ai sistemului românesc (sistemul de asigurări sociale – pensiile, sistemul educaţional, sănătatea). Daca banii provin din surse private, așa cum afirma unii oficiali, de ce nu se orientează acești bani spre ajutorarea familiilor nevoiașe, a celor care mor întrucât nu au bani de medicamente sau pentru operații costisitoare? Care ar fi interesul (economic, politic) al unor persoane private pentru implementarea acestui sistem in Romania?

Uniunea Europeană nu ne obligă să introducem cărţile de identitate electronice (CIE). Dimpotrivă, vedem că din cele 30 de ţări ale