Bucovina Profundă

10 Aprilie 2011

Biserica Ortodoxa Romana si masoneria – Studiu asupra francmasoneriei – Intocmit de I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului si Votat de Sfantul Sinod in 1937

Filed under: Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 01:35

Biserica Ortodoxa Romana si masoneria

Studiu asupra francmasoneriei

Intocmit de I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului si votat de Sfantul Sinod  de la 11 martie 1937

Ce este Francmasoneria?

“Francmasoneria este o societate secreta, raspandita azi in lumea intreaga, pretinzand a avea un scop filosofic si umanitarist”. Nu vom incepe prin a da o definitie completa a Francmasoneriei, ci vom arata pe rand originile, organizatia si diferitele ei aspecte, rezumandu-le la sfarsit intr-o definitie.

1. Inceputurile Francmasoneriei

Inceputurile Francmasoneriei formeaza un subiect de interminabile discutii. In forma de astazi ea exista din 1717, cand 4 loji engleze s-au intrunit la Londra si au format Marea Loja a Angliei. La 1723 Andersen intocmi Constitutiunile acestei organizatii pe baza Constitutiei mai vechi a lojilor de zidari din Anglia. (Aceste loji de zidari ramasesera cu timpul numai cu numele de zidari, in ele intrau orice fel de oameni.) Constitutiunile lui Andersen sunt legea fundamentala a Francmasoneriei.

2. Organizatia Francmasoneriei

Membrii Francmasoneriei sunt impartiti in grade oculte. Membrii dintr-un grad nu stiu nici cine face parte dintr-un grad superior, nici cine face parte din acelasi grad cu ei. Åžtiu numai cine face parte din gradele inferioare. Din punct de vedere al numarului gradelor, precum si al altor caracteristici rituale, Francmasoneria se imparte in diferite rituri.

Astfel exista Francmasonerie ioanita sau albastra. Membrii acesteia sunt impartiti numai in trei grade: ucenic, calfa si maestru. Apoi este ritul scotian sau rosu si cuprinde asa zisele grade inalte, 30 la numar, iar si mai sus de acestea sunt gradele invizibile. De obicei insa Francmasoneria ioanita nu exista decat ca treapta inferioara, supusa celei scotiene. Gradele inalte si cele invizibile sunt cele care conduc din umbra toata vasta organizatie a Francmasoneriei, in mod unitar, pe tot globul pamantesc. In varful piramidei sta Patriarhul, sau Imparatul neincoronat al lumii.

Ridicarea intr-un grad nu se face prin alegerea de jos, ci prin selectie de sus; cei din gradele superioare ridica pe cine vor dintr-un grad inferior la un grad superior. Intrarea in orice grad se face printr-un juramant infricosator si printr-o initiere. Prin juramant, cel ce intra in gradul nou se obliga sa pastreze secretul fata de tot ce va vedea si va cunoaste in acest grad. Prin initiere i se comunica taine din invatatura si misiunea Francmasoneriei, necunoscuta de gradele inferioare. Secretele comunicate gradelor inferioare sunt anodine, dar cele comunicate gradelor superioare sunt grozave. Iata juramantul prestat de ucenicul Francmasoneriei ioanite: “Jur inaintea Marelui Arhitect al pamantului ca nu voi descoperi nimic, nici prin semne, gesturi sau altceva ce poate descoperi si indica ceva ce nu trebuie descoperit. In caz de calcare a juramantului primesc sa mi se taie beregata, sa mi se scoata ochii, sa mi se gaureasca pieptul, sa mi se smulga inima, sa mi se scoata maruntaiele din trup, sa se arda, sa se prefaca in cenusa si sa se arunce in fundul marii sau sa se imprastie in cele patru vanturi pe fata pamantului”.

Alaturi de aceasta organizatie, oculta chiar pentru membri, exista una administrativa, secreta pentru profani. Francmasoneria lucreaza in ateliere. Atelierele in care lucreaza primele grade se numesc loji simbolice, formate fiecare din vreo 50 de persoane. Atelierele gradelor superioare au alte numiri. In fruntea fiecarei loji se afla un venerabil cu rol de presedinte ajutat de mai multi demnitari. Toti sunt alesi pe un an de catre membrii lojei.

3. Francmasoneria si evreii

Evreii au un rol preponderent, chiar dominant in Francmasonerie. Toate gradele inalte si invizibile au fost create si sunt ocupate de ei. Bauer, Pirlet, Caillard, Lacorne, Morin, Francken, Moise Cohen, Isaac Long, intemeietorii Francmasoneriei gradelor superioare din Franta si America au fost toti evrei. In Ungaria majoritatea Francmasonilor erau evrei, iar conducerea era aproape exclusiv in mana lor. “Biserica israelita e aliatul nostru firesc, ea ne sprijina si o multime de iudei sunt in randurile noastre”, se spunea in revista Francmasonilor din Ungaria, Acacia, 1908, nr. 62. In Germania lojile dependente de Marea Loja din Hamburg erau la fel ocupate de o mare majoritate de evrei. In Turcia conducatorii Francmasoneriei erau pe la 1909, evrei. Tot asa in Italia, seful Francmasoneriei era faimosul evreu Ernesto Nathan, care a ajuns primar al Romei.

Francmasoneria franceza a fost condusa in trecut de evreii Cremieux si Gambetta. In Anglia, dintre cei vreo 300.000 Francmasoni, peste 43.000 sunt evrei.

Masoneria nu este numai o simpla reuniune filantropica sau scoala filosofica, ci alcatuieste un sistem mistagogic, care reaminteste de vechile religii sau culte misteriaco-pagane, din care isi trage obarsia, alcatuind o urmare si o reinviere a lor… Raportul acesta al masoneriei cu religiile misteriace se vede de altfel si din cele ce au loc si se savarsesc in timpul initierilor. Caci, dupa cum in cele ce au loc in misterele idolatre vechi se relua drama luptelor si a mortii zeului misteriac si prin reluarea aceasta mimica a dramei acesteia, cel ce se initia murea dimpreuna cu patronul religiei misteriace – care intotdeauna era o persoana mitica simbolizand soarele sau natura, care murea iarna si reinvia primavara – , tot asa si in initierea celui de al treilea grad al Francmasoneriei. Intr-adevar treapta aceasta a initierii alcatuieste o expunere dramatica a mortii protectorului masoneriei, Hiram, si un fel de reluare dramatica a mortii acestuia in care, cel ce urmeaza a fi initiat sufera dimpreuna cu el, fiind ranit in aceleasi organe si in aceleasi locuri ale corpului ca si Hiram… Astfel Francmasoneria, in chip clar, este o religie misteriaca cu totul diferita, separata si straina de religia crestina… Masoneria are slujbe religioase proprii, ca ceremonia invierii in chip de lup, sau botezul masonic, ceremonia recunoasterii casatoriei sau casatoria francmasona, parastasul francmasonic, inaugurarea templului masonic etc.”

5. Francmasoneria si crestinismul

Francmasoneria se prezinta asadar ca o quasi-religie cu zeul ei propriu: Hiram. In realitate ea nu admite o fiinta personala la conducerea lumii, precum nu admite un principiu personal in oameni. Ea preconizeaza un panteism naturalist: Hiram simbolizeaza forta universala care isi ia temporal masti individuale, prezentandu-se sub forma de persoane trecatoare. “Masonul stie ca personalitatea sa nu e nimic si se dezintereseaza de ea. El urca pana la principiul interior al initiativei, pe care-l banuieste, fara a-l putea cunoaste exact, Dumnezeu necunoscut in realitatea sa misterioasa: acesta e eul transcendent, identic poate in toate existentele cari cugeta”. Asa zisele persoane omenesti sunt rolurile pe care le joaca trecator unul si acelasi actor.

“Un actor misterios detine rolul personalitatii noastre. Cine este artistul care nu se arata in scena, ci ramane travestit si mascat?… E o energie consacrata Marei Opere, forta indestructibila ca orice alta forta. Aceasta energie este independenta de instrumentul prin care se manifesta printre noi. Ea se transforma fara a se stinge… Cine lucreaza deci in noi, daca nu forta care anima pe predecesorii nostri? Hiram, care invie, este o realitate. Sa stim sa meditam si sa intelegem. Ca indivizii dispar, putin importa, daca energia care lucra in ei subzista. Sa ne dezinteresam deci de o nemurire pe care ne-am reprezentat-o ca individuala. Personalitatea noastra se va stinge si daca mai tarziu evocatorii nostri si-ar inchipui ca intra in relatie cu noi, ei n-ar constitui o fantoma decat adunand notiunile ce si le-ar putea face despre noi”.

“Individul este produsul tranzitoriu si repetat al unei cauze permanent constructive. In ce priveste pe Marele Arhitect al Universului, trebuie sa notam ca aceasta expresie nu intentioneaza sa impuna o credinta. Sa ne pazim deci a ceda acelei leni a spiritului care confunda pe Marele Arhitect al initierilor cu Dumnezeul credinciosilor”.

Francmasoneria este rationalista. Ea indeamna pe membrii sai sa supuna totul cugetarii rationale ca filtru suprem pentru tot ce au sa admita. Iata ce zice un alt francmason: “Nici forta statului, nici cerinta nu sunt eterne… Atunci ce poate regenera poporul cazut in dezordine? Nimic altceva decat stapanirea masurata a ratiunii… Idealul F. M. consta in a construi pe nesimtite o republica universala si democrata a carei regina va fi ratiunea, iar consiliul suprem, adunarea inteleptilor. In virtutea principiului care a prezidat la nasterea Francmasoneriei, ea va putea, bazandu-se nu pe voia unui Dumnezeu inaccesibil, ci pe imperativele Ratiunii, sa dea o viata moralei crestine”.

Din acestea rezulta si raportul francmasoneriei fata de crestinism. Mai putem aduce cateva citate pentru a arata atitudinea directa a F. M. fata de crestinism. Tot autorul din care am citat mai sus declara: “Mai vedeti mantuirea oamenilor intr-o renastere religioasa? O! visul imposibil! Boltele sanctuarelor ale caror ruine voiti sa le reparati, nu vor mai vedea niciodata decat un ecou slab al rugaciunilor de odinioara. Nu mai exista Dumnezeu pentru a mai invia mortii si Acela (Hristos) ale carui accente magice deschideau mormintele, nu mai poate spera ca un miracol asemanator va opri coborarea lui lenta in groapa uitarii. Mai mult ca totdeauna o credinta laica se substituie unei credinte supranaturale”. Fr. Osw. Wirth in lucrarea citata compara pe Hiram cu Hristos, ambele nume exprimand doar acelasi simbol al trecerii energiei cosmice dintr-o persoana ce dispare definitiv in alta ce apare (moartea si invierea lui Hiram). E acelasi mit, doar numele e altul. O libertate a vointei nu admite F. M. Totul in lume, chiar si viata sufleteasca, decurge dupa o lege necesara neschimbabila. “Simbolismul masonic impinge mai departe analogia sugerand ca microcosmul sau lumea mica, se construieste ca si macrocosmul, lumea mare”.

Dar Francmasoneria nu reprezinta o conceptie statistica, ci se multumeste sa existe si ea alaturi de crestinism. Francmasoneria e prin excelenta dinamica. Ceea ce cere mai mult adeptilor e actiunea, recladirea lumii, conform princi-piilor ei. Astfel F. M. Lupta cu indarjire sa elimine din omenire conceptia opusa ei, crestinismul, si institutia care-l sustine, Biserica. Devizele ei sunt: Separarea Bisericii de Stat, scoala laica, casatoria civila, difuzarea principiilor anticrestine in masele largi. In unele state cum sunt Franta , Spania , Rusia , devizele acestea au fost realizate. In alte tari se merge cu pasi repezi spre aceasta stare. Biserica sta in fata ofensivei puternice a unui dusman necrutator.

6. Scopul Francmasoneriei

Francmasoneria isi tine ultimele ei scopuri in secret. Dar fara voia ei se strevad adeseori aceste copuri, din marturisiri masonice mai mult sau mai putin invaluite. Regulat, francmasoneria spune ca scopul ei este cercetarea adevarului si actiunea caritativa. Dar de o actiune caritativa francmasonica nu s-a impiedicat nimeni pana acum. Åži apoi de ce ar fi lipsa de o asociatie clandestina si de secrete, pentru desfasurarea unei actiuni caritative?

In realitate cand masonii explica mai larg sensul actiunii lor caritative, vezi ca e vorba de o fericire a lumii prin scaparea de ideile ei de acum, prin asezarea ei pe temeliile principiilor rationaliste masone. “Binefacerea pentru mason nu se confunda cu ceea ce s-a convenit sa se numeasca caritate. Cedarea catorva bucati de paine, din prisos, nu-l achita de datoria sfanta ce o contracteaza initiatul fata de umanitate. A face bine comporta un intreg program de viata”. Intr-o forma eufemista, Fr. Osw. Wirth , arata asadar ca nu caritatea este scopul Francmasoneriei.

Iar cercetarea adevarului de care vorbeste F.M. trebuie inteleasa ca o lansare a tuturor ideilor de destramare a Statului si a Societatii. Toate ideile de extrema stanga ale comunismului au fost pregatite in Loji si aplicate de francmasoni. La fel, toate ideile anticrestine, de totala emancipare a instinctelor omenesti inferioare de sub prestigiul virtutilor crestine. De la Marx pana la Lenin si Trotzki, toti sefii mai de seama ai comunismului au fost evrei si francmasoni, sau cel putin francmasoni.

Ziarul francmason Latomia scrie (Iulie 1849, p. 237): “Nu putem decat sa salutam socialismul ca pe un excelent aliat al F. M. in munca de innobilare a omenirii, in straduinta de a promova binele omenirii. Socialismul si masoneria impreuna cu comunismul au tasnit din acelasi izvor”.

Scopul Francmasoneriei sta in legatura cu soarta intregii omeniri. F.M. lupta pentru o anumita directionare, pentru o anumita tinta a intregii vieti omenesti colective si individuale. Care este acest scop? Dintr-o multime de marturisiri masonice si din descifrarea sensului ce se desprinde din toata activitatea de pana acum a F.M., rezulta ca acest scop este: intemeierea unei republici mondiale, condusa de francmasoni, adica de evrei. O republica cu desavarsire laica, cu o omenire indobitocita de mizerie si de patimile inferioare dezlantuite.

Iata ce spune acelasi Fr. Osw. Wirth, in manualul maestrului: “Sa avem curajul sa ne zicem eligiosi si sa ne afirmam apostoli ai unei religiuni mai sfinte decat toate celelalte. Sa propagam Religia Republicii, care va forma inima cetatenilor si va cultiva virtutile republicane”. Tema intemeierii republicii mondiale sub stapanirea Francmasoneriei a format obiectul Congresului mondial al F.M., din 1900, tinut la Paris.

Cand vorbesc metaforic, francmasonii se prezinta ca zidarii care au sa rezideasca, sub conducerea lui Hiram, templul lui Solomon din Ierusalim. Aceasta inseamna, fara metafore, restabilirea dominatiei lui Israil asupra lumii intregi.

Numai din tendinta F.M., dupa republica laica, internationala si extrem de democratica se explica de ce toate revolutiile de la cea din 1789 incoace, toate loviturile date crestinismului, principiului monarhic si national, principiului autoritatii, sunt opera francmasonilor. Din aceste motive, toate statele care recunosc valoarea principiului national si a factorului crestin au desfiintat Francmasoneria. Asa a facut si Italia prin Mussolini in 1925 , si Germania prin Hitler. In Ungaria a fost desfiintata dupa prabusirea comunismului lui Bela Kuhn, dovedindu-se ca acest comunism a fost creatia lojilor .

7. Francmasoneria in Romania

Nu vom face un istoric al Francmasoneriei in Romania. Pana la razboi nu s-a bucurat de dezvoltare remarcabila. Abia de la razboi incoace si mai ales in ultimii vreo 10 ani, a luat un avant ce da de gandit. Din cele sase grupe francmasonice romane, una e pur evreiasca: B’nai B’rith, alta Federatia lojilor simbolice de rit ioanit din Romania e evreo-ungureasca (in Ardeal) si in 1933 s-a unit cu Marea Loja Nationala Romana, iar o a treia e evreo-nemteasca: Marea loja germana din Romania. Romanii se gasesc numai in celelalte trei: Marea Loja Americana din Romania (afiliata la Marea Loja Americana din New York), Marele Orient din Romania afiliat la Marele Orient din Franta, si care cuprinde 90% evrei si, in sfarsit, Marea Loja Nationala din Romania, care afiseaza tricolorul, afecteaza lupta contra celeilalte Francmasonerii, pe motiv ca e jidovita, dar aceasta e numai o masca cu scopul de a vana cat mai multi ofiteri si alti buni romani.

Marea Loja Nationala condusa pana in 1933 de dl. Pangal, in acel an s-a rupt in doua, o parte lojile ei – cele provinciale si cinci din cele zece bucurestene – constituindu-se separat in frunte cu dl. M. Sadoveanu. Dar pe dl. Sadoveanu l-au urmat numai masonii din primele trei grade, cei din gradele superioare au ramas cu dl. Pangal. Åži cum masonii primelor trei grade sunt condusi de cei din gradele superioare se pare ca schisma din Marea Loja Nationala e tot numai o cursa pentru romanii naivi pe care prestigiul unui Sadoveanu ii atrage mai mult decat dl. I. Pangal. De altfel, gruparea d-lui Sadoveanu s-a aliat cu Marele Orient.

Despre opiniile de mason ale d-lui M. Sadoveanu citam doar urmatoarele randuri din cuvantarea rostita la adunarea din 2.VII.1933, a Marii Loji Nationale. Sub un val eufemist se intrezareste toata adversitatea masonica fata de credinta crestina si ideea nationala: “Liber cu adevarat e numai acel maestru care izbandeste a-si domina pasiunile si a se elibera de prejudecati. Cel care pastreaza ura de rasa, obscurantismul violentelor, suficientele dogmatice, e un sclav ca si cel care nu-si poate domina pasiunile degradante”.

Foarte sistematic zeflemiseste dl. M. Sadoveanu credinta crestina ortodoxa pe care o socoteste o credinta pentru naivi, mult inferioara stiintei “egiptene” a “Magului” superior in romanul “Creanga de aur”.

Numarul masonilor din Romania era inca in 1932 intristator de urcat. Astazi se pare ca sunt si mai multi. In 1932 aveam 3300 masoni. Cehoslovacia avea 60, Iugoslavia 900, Polonia 450, Bulgaria 500. Se va recunoaste ca Romania fata de aceste tari vecine are enorm de multi. Influenta masonilor in viata mai noua a Statului nostru se resimte dureros, dictand din toate locurile de conducere. De altfel si in Marea Loja Nationala se afla evrei.

8. Asa zisa Masonerie Nationala Romana

Dar asupra Masoneriei Nationale Romane trebuie sa insistam ceva mai mult. Despre ateismul Marelui Orient din Romania si al Marii Loji Nationale a d-lui Sadoveanu nu poate fi nici o indoiala, odata ce el este in stransa comuniune cu Marele Orient din Franta, despre care insasi intampinarea Masoneriei Nationale Romane catre Sfantul Sinod spune: “Prima mare organizatie dizidenta a fost asa numitul Mare Orient din Franta, care inca din secolul al VIII-lea s-a indepartat incetul cu incetul de masoneria traditionala, suprimand obligativitatea credintei in Dumnezeu si in nemurirea sufletului, precum si aceea a contractarii juramantului pe Sf. Scriptura, dintr-un asa zis spirit de libera cugetare, si ajungand in anul 1878, la insasi primirea ateilor in Ordin. Aceasta a provocat, dupa cum era si firesc, o imediata ruptura a relatiilor intre marile loji masonice regulate cu Marele Orient din Franta, si de atunci incoace atat Marele Orient din Franta cat si toate organizatiile afiliate lui, din lumea intreaga, sunt socotite ca schismatice, eretice si orice relatii sunt interzise intre masonii regulati si membrii acestor organizatii”.

Noi vom arata in primul rand, ca exista relatii intre organizatiile masonice cu care este afiliata Masoneria Nationala Romana si intre cele ce stau in legatura cu Marele Orient din Franta, iar in al doilea rand vom pune in adevarata lumina atitudinea fata de religie a Masoneriei, ce se pretinde adversara Marelui Orient din Franta.

a) Marele Orient din Franta si Marea Loja din Franta stau in asa stranse legaturi, incat in fiecare an se aduna delegatii lor intr-un convent comun . Marea Loja din Franta insa face parte din Asociatia Masonica Internationala (A.M.I.) cu sediul in Geneva, impreuna cu Marile Loji din Belgia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Elvetia, Cehoslovacia, Spania, Viena si Jugoslavia, dintre care multe au legaturi cu Masoneria Nationala Romana. (Vezi intampinarea amintita mai sus.) De altfel A.M.I. lupta pentru ca “intr-un viitor mai apropiat sau mai departat, lantul mondial sa se incheie in sensul ca diferitele dialecte masonice ale umanitatii sa se uneasca intr-o limba comuna” . Deci si acum sunt numai deosebiri dialectale.

Cu Marele Orient din Franta are legaturi Marea Loja din Viena . Ori Marea Loja din Viena sta in relatii oficiale cu Marea Loja din Anglia si deci si cu Masoneria Nationala Romana.

Cat de neserioase si de trecatoare sunt suspendarile de relatii intre diferitele organizatii francmasonice se vede si din pilda ce au dat-o in anii recenti francmasoneriei germane. Atat cele trei Mari Loji prusiene vechi care se socotesc foarte nationale, cat si alte patru din cele umanitariste: Marea Loja din Hamburg, cea din Bayreuth, cea din Frankfurt pe Main si cea din Darmstadt, au rupt relatiile cu Marea Loja din Viena, socotita internationalista. Insa in acelasi timp Marile Loji din Hamburg, Bayreuth si Frankfurt pe Main au reluat relatiile cu Marea Loja din Anglia, care are la randul ei relatii cu Marea Loja din Viena.

Cu drept cuvant observa Fr. Hasselbacher in opera sa monumentala Entlarvte Freimaurerei 1936, vol. I, p.71: “Ori-ce scolar care cunoaste regulile elementare de matematica stie ca: doua marimi egale cu o a treia, sunt egale si intre ele. Daca a=b si b=c, atunci si a=c”. Daca Masoneria Nationala Romana are legaturi cu cea din Austria, iar aceasta cu Marele Orient din Franta, evident ca prin masoneria austriaca exista legaturi si intre Masoneria Nationala Romana si Marele Orient Francez.

Ce insemneaza acum ca doua organizatii masonice au legatura si ce insemneaza ca legaturile acestea sunt suspen-date?

Cand doua organizatii masonice stau in legaturi atunci ele comunica oficial prin organele lor conducatoare. Astfel in “Regulamentul de organizare si functionare al Marei Loji Nationale Romane” art.45 lit. i, se spune despre Consiliul Marii Loji Nationale, care este puterea ei executiva, ca “reprezinta impreuna cu Marele Maestru, Mare Loja Nationala din Romania pe langa conducerea suprema a fiecarui Rit de pe langa Marile Puteri Masonice Straine” . Legaturile acestea primesc un caracter si mai permanent si mai concret prin aceea ca cele doua organizatii masonice in legatura isi desemneaza cate un delegat, care e numit membru regulat cu un rang superior in Marea Loja prietena. Iata ce spune citatul Regulament in aceasta privinta la art. 6: “Marele Maestru poate sa numeasca pe orice frate ca sa-l reprezinte intr-o Mare Loja sora din strainatate, de asemenea el poate numi ca membru al Marii Loji Nationale din Romania, cu rangul pe care-l crede potrivit, pe orice frate desemnat ca reprezentant al Marelui Maestru al unei Mari Loji sora din strainatate”.

In felul acesta in fiecare organizatie francmasonica sunt prezente organizatiile straine masonice. In afara de aceste legaturi membrii din lojile unei organizatii pot vizita oricand lojile de grad egal sau inferior ale unei organizatii straine, iau parte la festivitatile lor si pot fi numiti membri de onoare ai acelei organizatii straine . Fr. Hasselbacher dovedeste in opera citata, pe baza unui vast material din arhivele lojilor germane desfiintate, ca suspendarea legaturilor intre doua organizatii masonice lasa mai departe putinta membrilor din lojile unei organizatii de a vizita lojile celeilalte organizatii, numai cat aceste vizite n-au un caracter oficial, ci numai unul oficios . Masonii individuali sunt frati pe tot globul pamantesc, oricarei organizatii ar apartine. Oricarui rit ar apartine un mason, el este frate cu toti masonii de pe glob.

De altfel, aceste suspendari de relatii sunt accidentale, ele nu sfarama unitatea si simpatia fundamentala, care leaga intreaga Francmasonerie universala. Åži se depun totdeauna cele mai mari straduinte ca aceste suspendari sa inceteze cat mai repede si unitatea sa devina tot mai stransa. Ba mai mult, aceste suspendari de relatii au loc numai intre organizatiile masoneriei ioanite, a primelor trei grade. Masoneria gradelor superioare e un front unitar. Ori masoneria primelor trei grade e numai un stadiu de trecere spre cea superioara si e condusa de aceea. Deci supararile intre organizatiile masonice subalterne sunt numai niste iluzii, niste concesii facute spiritului neprogresat in masonerie al membrilor inferiori, carora le place sa creada ca sunt in cearta cu masoneriile straine.

Dam cateva citate in acest sens din cartea masonilor vienezi, Das Blaubuch der Freimaurerei (Viena, 1933): “Organizarea ritului scotian este foarte potrivita pentru urmarirea si ajungerea scopului sau departat. Existenta factica a unui lant mondial francmason, cel putin in cadrele ritului, este in opozitie cu organizatiile, din nefericire inca asa de neinchegate, ale francmasoneriei ioanite, care se lupta intre ele din motive dogmatice – avantajul fundamental al lucrarii sale. Ritul scotian cu ale sale 36 de Supreme consilii constituie pentru toate teritoriile francmasone cu o aceeasi doctrina, un acelasi mod de a lucra, asadar unul si acelasi front unitar francmasonic. Ritul scotian este afara de aceea un pasaport catre toate atelierele corespunzatoare ale masoneriei si ofera asadar raza cea mai mare de actiune”.

Sa observam ca Marea Loja Nationala Romana, care are sub administratia sa gradele 1-3, este sub autoritatea Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scotian Antic si Acceptat . Intre cele 36 supreme Consilii numite in cartea citata, se afla si cel din Romania si cel din Franta, autoritatea suprema a masoneriei franceze . Pentru intarirea unitatii intre organizatiile gradelor inferioare lucreaza afara de amintita Asociation Maçonique Internationale cu sediul la Geneva, care intruneste Marile Loji Simbolice (ale primelor trei grade), Die Allgemeine Freimaurerei Liga (Afeme) cu sediul in Basel, care intruneste pe masoni individuali pentru a realiza lantul mondial al masoneriei . Aceste organizatii tin des congrese in diferite centre europene. In Fr. Hasselbacher op. cit. vol. I, p. 53-80 se gasesc multe citate de ale francmasonilor ca Masoneria este una. Luam pe Marele Maestru al Marei Loji din Bayreuth, prof. Blunschli care a scris in Freimaurerei Zeitung din 11.IV.1874 : “De cativa zeci de ani lojile se aduna si iau un caracter tot mai national, desi misiunea lor este internationala. De ce aceasta? Ce sens are? Caci daca francmasoneria nu are nimic cu patria, de ce se imbraca in forme nationale? Samburele cel bun al acestei miscari este trebuinta dupa o mai mare consolidare, pentru a valorifica mai bine puterea confederatiei masonice.

Insemnatatea internationala a masoneriei nu e slabita prin aceasta, dimpotriva puterea ei de actiune, eficacitatea ei devine si mai urcata” .

b) Sa lamurim acum atitudinea in chestiune religioasa a Masoneriei ce se pretinde suparata cu Marele Orient Ateu din Franta. Mai intai cate ceva din “Constitutia si Regulamentul” Marii Loji Nationale Romane. Observam insa ca in aceasta Constitutie si Regulament nu sunt fixate decat chestiuni formale de procedura, idealurile organizatiei, principiile ei; cuprinsul discutiilor din ateliere nu este facut cunoscut. Constitutia si Regulamentul indruma de cate ori e vorba de o chestiune mai importanta la Marile Constitutiuni, Traditiile si Landmarkurile Ritului. Constitutia si Regulamentul Marii Loji Nationale nu e document pe baza caruia sa se poata spune ceva definitiv referitor la scopurile si actiunea ei, cu atat mai mult cu cat acest document insusi vorbeste de secretele masonice a caror divulgare este socotita intre infractiunile cele mai grave . Ba intr-un loc spune acest document: “In Loji se primesc cunostintele care nu se publica nicaieri si pe care nu le putem invata decat in Loja” .

Dar chiar si din putinele expresii ale acestui document se poate trage o concluzie care arata suficient conflictul masoneriei cu doctrina Bisericii. E adevarat ca in art. 3 al Constitutiei, Statutelor etc. se prevede ca “nimeni nu poate fi primit in francmasonerie daca nu crede in Dumnezeu si in nemurirea sufletului”. Legamintele si juramintele masonilor fata de Ordin sunt contractate pe Sf. Scriptura (p. 4). Dar in alta parte se spune: “Oricare ar fi religia sau cultul cuiva, el nu poate fi exclus din Ordin, daca crede in Marele Arhitect al Universului si practica invataturile sfinte ale moralei”.

Pana aici n-ar fi nimic grav. S-ar putea spune: sunt atatea alte Societati in care nu se cere nici acest minim de credinta religioasa. Numai cat celelalte Societati au altfel de obiective economice, culturale, cata vreme Francmasoneria se socoteste daca nu un adversar al Bisericii, in orice caz un concurent al ei, cu o credinta proprie a ei. Caci iata ce se spune in pasajul citat putin mai la vale: “masonii, cele mai virtuoase elemente ale tuturor credintelor… cauta sa demonstreze superioritatea credintei pe care o profeseaza”. Asadar un francmason evreu, fara a-si insusi, prin intrarea in Francmasonerie, credinta crestina, e socotit si de francmasonii crestini ca avand o credinta superioara aceleia pe care a revelat-o Insusi Fiul lui Dumnezeu cel intrupat. In mandria francmasonilor de a se socoti deasupra crestinismului , se afla implicata negarea Divinitatii crestinismului, cea mai grava dintre erezii.

Aceeasi concluzie se deduce si din alte datorii impuse masonului. Dupa ce se spune la p. 74 ca “printre noi sunt Frati de toate religiile si rasele”, la p. 75 se cere: “trebuie sa preferi pe un Francmason oricarui alt om, cand solicita, in conditii egale, aceeasi situatie”. Purtarea aceasta trebuie s-o aiba un mason nu numai fata de alt mason din tara, ci si fata de cei din strainatate, caci art. 5 al Constitutiei, Statutelor etc., p. 4 spune: “Oricarui rit i-ar apartine un mason, el este frate cu toti masonii de pe glob”. Prin urmare masoneria formeaza o confraternitate mai presus de religie, de neam si de familie. Un mason considera mai apropiat siesi pe un evreu mason decat pe un roman crestin. Prin aceasta se rupe legatura bisericeasca dintre cei care formeaza, dupa Apostolul Pavel, Trupul tainic al Domnului. Se poate spune ca masonul iese din Biserica, precum iese din comunitatea nationala. “Familia, prietenii – se spune mai departe la p. 75 – sau vecinii sa nu afle chestiuni in legatura cu activitatea francmasonica, atat personala, cat si cea colectiva”.

Putem pune de pe acum intrebarea: ce rost mai are juramantul pe Sf. Scriptura cand il rosteste si un evreu care nu crede in ea, sau cand se respinge originea divina a ei?

Dar poate ca cel putin nu se cuprinde in Marea Loja Nationala decat Romania, asa ca acea confraternitate cu masonii din alte tari ramane o legatura destul de platonica. Chiar asa de ar fi si totusi ar fi grav: se afirma in principiul care pune mai presus de legaturile bisericesti si nationale pe cele masonice. In realitate Masoneria Nationala Romana cuprinde multi straini si nu exista nici o piedica pentru a cuprinde si mai multi. E adevarat ca Supremul Consiliu gr. 33 nu admite in sanul sau ca membri activi decat o patrime de membri neortodocsi .

Dar numarul membrilor ar fi al Supremului Consiliu care se limiteaza intre 9-33. Destul este daca o patrime din ei pot fi neortodocsi. Dar Supremul Consiliu are si membri emeriti. Intre acestia numarul strainilor nu este limitat. Dar ceea ce-i mai important e ca grosul Masoneriei Nationale il formeaza membrii din celelalte grade, de la 1-32, si mai ales cei din primele 3 grade. Intre acestia numarul strainilor iarasi nu e limitat. Fata de toti acesti straini masonul roman e obligat sa le dea sprijin in toate imprejurarile cand se cere – in anumite cazuri cu riscul vietii . Refuzul sprijinului cerut aduce una din cele mai mari pedepse .

Dar acum sa luminam si mai bine atitudinea fata de crestinism a Masoneriei Romane, confruntand-o cu cateva citate din amintita Blaubuch a Masoneriei austriece, care este in legatura si cu cea din Anglia si cu cea romana. Francmasonul vienez dr. Oscar Trebitsch spune in articolul Freimaurerei u. Radikalismus: “Caracteristica permanenta a Masoneriei este accentuarea necesar imanenta a caracterului autonom al eticei sale si prin aceasta in mod necesar si negarea oricarei posibilitati a vreunei etici, heteronome, fie ea crescuta metafizic pe terenul speculatiei filosofice, fie pe cel al speculatiei teologice” (p. 65).

In aceasta carte francmasonul Dr. Kurt Reichl scrie: “Francmasoneria este in fiinta ei adanc patrunsa de ideea ca, pe terenul credintei, nu poate fi dogmatizata o anumita convingere privitor la ceva imposibil de cunoscut. Ea sta pe punctul de vedere cel cu adevarat tolerat, ca fiecare are sa-si faca socoteala cu infinitul dupa trebuintele sale religioase. Felul credintei, de semnul ce-l da fiecare notiunii sale despre Dumnezeu, nu e pentru Francmasonerie nimic, pentru ea totul este conducerea etica a vietii care rezulta din conceptia despre lume a respectivului ins” (p. 31).

Intalnim asadar acelasi indiferentism fata de revelatia crestina, pusa in rand cu oricare alta credinta. Nici o grija pentru unificarea sufletelor in aceeasi credinta crestina, ci insul e justificat in tendinta de a avea o atitudine cu totul individuala in chestiunea religioasa. Nu sustine nici Biserica impunerea cu sila a credintei crestine, dar propovaduieste sus si tare ca aceasta credinta e revelata de Dumnezeu, deci singura adevarata in plenitudinea ei, si dezaproba faramitarea societatii omenesti in tot atatea credinte cati indivizi sunt. Francmasoneria afirma ca n-are nici o dogma. Dar are si ea pe cea a individualismului, socoteste ca valoare suprema judecata individuala. Cel putin pentru ochii lumii, caci in realitate impune adeptilor ei destule convingeri si secrete de al caror rost si sens nu au sa se intrebe masonii gradelor inferioare.

Acelasi lucru il afirma Dr. K. Reichl si in alt loc al numitei carti, intr-o controversa cu iezuitul Fr. Muckermann despre increderea in umanitatea pura, pe care francmasoneria o are, pe cand crestinismul nu: “Sa recunoastem clar si fara echivocuri deosebirea fundamentala. D-v va exprimati hotarat banuiala in posibilitatea unei umanitati care nu e in legatura cu un Dumnezeu personal, care nu e strabatuta de credinta in Dumnezeul personal al Bisericii. Francmasonul, asa cum il inteleg eu (!!) nu e ateu, conceptia despre lume a Francmasoneriei are principiul unei fiinte supreme, unei ultime temelii spirituale a existentei. Dar cu deosebirea fericita (heilsarmee), antidogmatica fata de dogma Bisericii infailibile si singura mantuitoare, ca ea lasa continutul, culoarea notiunii de Dumnezeu subiectivismului fiecaruia. Ea socoteste ca exista o credinta, dar aceasta nu trebuie dogmatizata drept o cunoastere care trebuie sa fie singura adevarata, asadar imposibila. Nu e linia d-v., prea venerate, sa admiteti umanitatea laicista a francmasonului care nu e hranita de o credinta precisa intr-un Dumnezeu personal, ca intemeiata, adevarata si variabila. Va indoiti de garantiile interne ale acestei umanitati. Socotiti ca numai ideea de umanitate a credintei crestine poseda putere indatoritoare” (p. 25-26). Iar in alt loc: “Sigur ideea masona despre umanitate nu e determinata religios, in sensul ca nu cere inradacinarea ei intr-o religie anumita, respectiv in cea catolica” (p. 20).

In spiritul acesta liber cugetator vorbesc masonii despre religie atunci cand vor sa-si prezinte in trasaturi simpatice organizatia lor. Adevaratele lor sentimente sunt insa direct ostile la adresa religiei. Ele izbucnesc adesea in expresii nemascate, in felul acelora pe care le-am inserat in refrenul acesta la alt loc.

Dupa ce am aratat ca si masoneria zisa nationala face parte din organizatia mondiala a masoneriei, fiind angajata in urmarirea scopurilor comune ale masoneriei, si dupa ce am aratat ca masoneria intreaga e cel putin liber cugetatoare pe teren religios, sa mai revenim putin asupra scopului masoneriei in care e incadrata masoneria nationala.

Am mai spus ca scopul masoneriei nu e cercetarea filosofica a adevarului si nici filantropia. Acestea n-ar trebui tinute intr-un secret atat de sever. Scopul ei este unul politic. Åži este unul si acelasi pentru toata masoneria. De aceea se straduieste sa formeze un front cat mai strans, cum am vazut din paginile anterioare. Ca scopul ei este unul politic, nu de politica de partid, ci de conceptie, ceea ce-i si mai grav, ne-o marturiseste masonul Dr. K. Reichl in opera amintita, p. 35, aproband urmatoarele cuvinte ale unui membru al Marelui Orient Francez: “Daca politica insemneaza a te aprinde de suferinta oamenilor pentru apararea drepturilor omului, pentru realizarea unor cerinte culturale de mare valoare din punct de vedere etic si estetic, atunci, da, masoneria face politica, atunci masoneria este politica”. Mai precis ne arata orientarea politica a masoneriei marturisirile aceluiasi mason, ca organizatia din care face parte lupta pentru “libertatea personala si democratie”, care nu trebuie lasata sa fie sfaramata de “dictatura barbara de dreapta sau de stanga” (p. 24). In acelasi sens se exprima pe larg masonul Dr. Oskar Trebitsch in amintita carte, dezvoltand ca masoneria e contrara oricarui radicalism, oricarei conduceri autoritare si pentru larga democratie (p. 64). Pe linia aceasta masoneria e contra monarhiei desi intampinarea Masoneriei Romane spune altfel. Dr. Reichl marturiseste ca Masoneria a vazut in instaurarea republicii in Spania indeplinindu-se o aprinsa dorinta a ei. “Nimeni n-a negat din latura Masoneriei ca intre intemeierea republicii si masoneria spaniola exista stranse legaturi. Nici n-a ramas nimanui ca fratilor din Marele Orient li s-au implinit prin noua organizare de stat o aprinsa dorinta” (p. 17).

Astfel nu e de mirare daca Francmasoneria declara acum ca sta in razboi din Spania, cu totul in ajutorul Frontului Popular. In ziarul ABC din Madrid, din 20.X.1936, foaie redactata ca toate foile de pe teritoriul Spaniei comuniste de sovietele muncitoresti, gasim urmatoarea declaratie din partea Masoneriei: “Situatia actuala este asa de extraordinara si de tragica, incat suntem nevoiti sa rupem tacerea noastra obisnuita. Masoneria spaniola este deplin, total si absolut de partea Frontului Popular, de partea guvernului legal si impotriva fascismului”. In ziarul El Dia Grafico din 15.X din Barcelona se spune: “Multumita inteleptei prevederi a masonilor o mare parte din comanda in Guardia civil si Guardia de asalt (trupe politienesti create in mod special de republica) era inca inainte de 18 august in mana republicanilor de incredere. Masonii au fost aceia care au facut ca cea mai mare parte din flota de razboi sa se puna in serviciul Frontului Popular si ofiterii rasculati sa fie inchisi. Masonii au fost aviatori care s-au asezat in fruntea flotei noastre aviatice. Comandantii celor mai multe din sectiunile armatei noastre sunt masoni. Masonii sunt in majoritate aceia care, in presa, pe tribune, la microfon au sustinut focul in suflete. Masoni sunt si aceia care pregatesc victoria in etape. Masoni in sfarsit, aceia care lucreaza in strainatate ca neutralitatea sa fie parasita” .

Din cele de mai sus se stravede destul de bine ca nu sunt deosebiri reale si serioase intre masoneria mondiala careia ii apartine Masoneria Nationala Romana si Masoneria afiliata Marelui Orient Francez. Astfel, avand in vedere ceea ce am dezvoltat in toate capitolele acestui referat, putem formula urmatoarele:

Concluzii:

Francmasoneria este o organizatie mondiala, secreta in care evreii au un insemnat rol, avand un rit quasi-religios, luptand impotriva conceptiei religios-morale a crestinismului, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala laica (tendinta din urma a se vedea in Blaubuch der Freimaurerei, Wien 1933, p. 82, in art. Paneuropa als Minoritatenfrage. Se recunoaste ca “Masoneria urmareste planul unei Europe unite”). Ea este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:

1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopere ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, francmasoneria ii rupe de la Biserica, si avand in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contra propaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reproband ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul sau, francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamant laic reproband orice principiu moral “heteronom” si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele francmasoneriei.

4. In lojile francmasoneriei se aduna la un loc evreii si crestinii si francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibil cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor pre-crestine. Chiar daca unii adepti ai ei nu dau nici o insemnatate acestui cult, se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz prin acest cult francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are in considerare si motive de ordin social, cand intreprinde actiunea sa contra francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca isi face din functionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate, niciodata nu exista o siguranta in viata statului si ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul. Impotriva juramantului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramant paganesc.

7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voita de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa, care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor, si le-a ajutat sa-si dobandeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii.

Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt urmatoarele:

1. O actiune persistenta publicistica si orala de demasca-re a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii.

2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In caz contrar Fratia Ortodoxa Romana, extinsa pe toata tara, va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji. Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc. De asemenea le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.

3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

4. Sfantul Sinod acompaniat de toate Corporatiunile bisericesti si Asociatiile religioase se va stradui sa convinga guvernul si Corpurile Legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.

Tem. Nr. 785/937. I.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, da citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod inca din anul 1934.

Sf. Sinod insusindu-si concluziile din referat hotaraste:

I. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:

1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria ii rupe de la Biserica, si avand in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contrapropaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reproband ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francma-soneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamant laic, reproband orice principiu moral “heteronom” si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele Francmasoneriei.

4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii adepti ai ei nu dau nici o insemnatate acestui cult, se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea sa se substitue oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de motivele acestea de ordin religios biserica mai are in considerare si motive de ordin social cand intreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista o siguranta in viata Statului si in ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul. Impotriva juramantului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramant paganesc.

7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobandeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii.

Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt urmatoarele:

1. O actiune persistenta publicistica si orala de demasca-re a scopurilor si activitatii nefaste a acestei organizatii.

2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In caz contrar, “Fratia Ortodoxa Romana” extinsa pe toata tara va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji. Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.

3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile biseri-cesti si asociatiile religioase se va stradui sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca Guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.

II. Intreg referatul impreuna cu concluziile se va tipari in brosura prin Consiliul Central Bisericesc si se va intrebuinta ca mijloc de propaganda impotriva francmasoneriei.

I.P.S. Patriarh prezinta declaratia facuta in fata Sa, a delegatilor lojei francmasone nationale in frunte cu dl. Pangal, prin care aduc la cunostinta ca aceste loji se autodizolva, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede ca este impotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El – dl. Pangal – in numele delegatilor declara ca toti membrii lojelor francmasone nationale sunt buni fii ai bisericii ortodoxe.

Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Pangal si a celorlalti conducatori ai masoneriei nationale romane, cetita in ziua de 25 Februarie a.c., in fata I.P.S. Patriarh Miron, prin care anunta ca aceasta organizatie se autodizolva. Este prin urmare de sine inteles ca hotararea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exista.

La orele 13 I.P.S. Patriarh, ridica sedinta, prorogand Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata.

Presedinte, (ss) Miron
Secretar, (ss) † Galaction Craioveanu
Cronica interna B.O.R., 55 (1937) nr. 3-4, Martie-Aprilie.

Desfiintarea lojei masonice nationale

Joi seara, la 25 februarie, o delegatie din partea lojei masoneriei nationale, in frunte cu dl. Pangal si insotit de cativa fruntasi, ingineri si ofiteri superiori, s-au prezentat la Sf. Patriarhie ca sa anunte oficial pe Inaltul ierarh de actul de autodesfiintare, pe care l-au hotarat. Motivele aratate si care au dus la aceasta hotarare sunt: indreptandu-se nenumarate atacuri impotriva acestei loji nationale, ca ar fi antimonarhica, antinationala si anticrestina, si vrand sa arate ca intelege sa fie in serviciul Ţarii si Dinastiei, si respectuosi fata de biserica stramoseasca, membrii acestei loji au hotarat desfiintarea.

Forma in care aceasta hotarare s-a adus la cunostinta Inalt Prea Sfintiei Sale Patriarhul Romaniei merita sa fie bine lamurita.

Caci, pe langa I.P.Sf. Patriarh, a luat parte la acest act mitropolitul greco-catolic Alexandru Niculescu al Blajului si arhiepiscopul romano-catolic Alexandru Cisar al Bucurestilor, semnand toti trei telegrama adresata M.S. Regelui, caruia i se aducea la cunostinta aceasta hotarare a lojei masonice.

Patriarhul ortodox al Romaniei, mitropolitul greco-catolic si episcopul romano-catolic semnand un act public, este un eveniment imbucurator si foarte semnificativ, nu atat din punct de vedere religios, ci mai ales national.

Daca din aceasta solemnitate s-ar fi retinut ca esential aspectul ei religios, in nici un caz aceste trei semnaturi n-ar fi putut sta impreuna fara consecinte pentru ceilalti semnatari. Vaticanul ar fi luat masuri, caci pana acum nu intelege sa ingaduie nici o conlucrare intre catolici si ortodocsi pe teren religios.

Åži atunci ramane posibila numai considerarea mai mult ca un act de interes national romanesc aceasta raspundere comuna pe care si-au ales-o cei trei prelati in numele Bisericii lor.

Daca aceasta solemnitate ar fi avut numai un caracter re-ligios, n-ar fi fost nevoie de instiintarea Åžefului Statului. Dar daca a fost un act mai mult politic, de ce fostii membri ai lojei s-au adresat ierarhilor acestor biserici? Pentru decor, pentru mai mult zgomot? Sau pentru ca sa afirme ca legatura intre Statul romanesc si constiinta poporului trebuie sa se faca prin Biserica crestina. In alte imprejurari, prezenta arhiepiscopului romano-catolic credem ca ar fi fost imposibila, dar, dupa evenimentele ce se petrec in afara, vedem ca si catolicismul intelege sa conlucreze cu celelalte biserici impotriva lui antihrist, ceea ce este un semn nou al vremurilor.

Ar fi bine ca ierarhii acestor trei biserici sa se gaseasca conlucrand si in alte imprejurari, ca sa inteleaga lumea ca Hristos este al tuturor. Este imbucurator ca s-a recunoscut prin aceasta Patriarhului ortodox al tarii un adevarat primat national, fiind o garantie ca in marile imprejurari de ordin national Patriarhul ortodox poate vorbi in numele celor trei Biserici.

Consecintele acestei dizolvari s-au vazut imediat, pentru ca aceasta loja, primind sa se autodizolve, a atras atentia guvernului asupra celorlalte loji din tara, care nu au crezut ca trebuie sa faca la fel, si atunci s-a inteles ca e o necesitate nationala ca sa fie dizolvate de autoritatea publica. Guvernul, profitand de curentul din opinia publica impotriva francma-soneriei, a dizolvat toate lojele din tara, pecetluind localurile si arhivele lor. Se afla si un proiect de lege, pregatit de Sf. Sinod pentru definitiva si legala lor inchidere. Prin aceasta va fi incoronata lupta dusa de Sf. Sinod si de un mare numar de teologi si scriitori crestini impotriva francmasoneriei.

Iar Biserica Ortodoxa a contribuit odata mai mult la linistea si siguranta Statului.

13 comentarii »

  1. Este adevarat ca evreii au luat in maini finantele lumii si dirijeaza crizele, dar masoneria nu este de fapt ceva concret.Este mai mult o organizatie pe care ne-am obisnuit sa dam vina pentru orbirea noastra religioasa SI IN TOATE PROBLEMELE.SUSTINETI CA ESTE CAPITALISMUL CRESTIN???!!! ASTA DE FAPT E CEA MAI MARE EREZIE A LUMII LA ORA ACTUALA!RECITITI NOUL TESTAMENT, FARA ALTE NAZBATII TEOLOGICE ADAUGATE DE UNII SI DE ALTI NEAVENITI!

    Apreciază

    Comentariu de schraiervi — 11 Aprilie 2011 @ 16:45 | Răspunde

    • @ schraiervi
      Capitalismul este de sorginte protestanta, (ase vedea Max Weber- Etica protestanta si spiritul capitalist) de fapt iudeo talmudica, cu teorii stufoase de suprafata si practica tribala pe dinlauntru. Cahalele talmudiste se exprima acum prin corporatismul globalizat.

      Apreciază

      Comentariu de Mircea Puşcaşu — 11 Aprilie 2011 @ 23:08 | Răspunde

      • si max weber era evreu mason…pam pam, nu e nici o gluma – totul e un teatru in care noi jucam roluri impuse fara sa ne dam seama, de ei….cauta si tu lista masonilor romani de exemplu…sunt peste tot, la credite, la companiile care distribuie apa in orase, la companiile aeriene, in politica sunt mii, in afacerile imobiliare….+ ca aproape toate cluburile mari si casinourile sunt ale lor….mi-e mi se pare de-a dreptul infricosator

        Apreciat de 1 persoană

        Comentariu de raluthewriter — 30 Iunie 2011 @ 16:24 | Răspunde

  2. […] Bucovina Profunda: Biserica Ortodoxa Romana si masoneria – Studiu asupra francmasoneriei – Intocmit de I.P.S. Mitro… […]

    Apreciază

    Pingback de STIRILE ZILEI (11.04.2011) « Saccsiv's Weblog — 11 Aprilie 2011 @ 20:16 | Răspunde

  3. @ schraiervi
    „Capitalismul crestin” e creatia iudeilor, la fel ca Inchizitia papala (Ignatiu de Loyola intemeietorul ei, a fost jidan) ori socialismul lui Marx si Engels, tot jidani. Astea nu-s nazbatii teologice ci adevaruri istorice incomode.

    Apreciat de 1 persoană

    Comentariu de Fabian — 12 Aprilie 2011 @ 22:17 | Răspunde

  4. […] Mai mult poti vedea in acest post: https://bucovinaprofunda.wordpress.com/2011/04/10/biserica-ortodoxa-romana-si-masoneria-studiu-asupra… De asemenea poti citi si aceasta pagina: […]

    Apreciază

    Pingback de zing.ro — 19 Aprilie 2011 @ 05:36 | Răspunde

  5. Reblogged this on pongogonzo.

    Apreciază

    Comentariu de pongogonzo — 14 Martie 2012 @ 18:47 | Răspunde

  6. Reblogged this on lenalina.

    Apreciază

    Comentariu de lenalina — 15 Martie 2012 @ 01:27 | Răspunde

  7. […] Biserica Ortodoxa Romana si masoneria – Studiu asupra francmasoneriei – Intocmit de I.P.S. Mitro… Rate this: Like this:LikeBe the first to like this post. Lasă un comentariu […]

    Apreciază

    Pingback de 3 aprilie: Irineu Mihalcescu, Mitropolitul Marturisitor « Bucovina Profundă — 5 Aprilie 2012 @ 14:16 | Răspunde

  8. Se vorbeste prea mult despre atitudinea antimasonica din 1937 (in contextul dictaturilor europene) si nu se subliniaza suficien faptul ca, incepand cu anii 1830 si pana in prezent, clerul ortodox roman a sprijinit miscarea francmasonica.

    Apreciază

    Comentariu de Stefan — 6 August 2012 @ 10:25 | Răspunde

    • Se vorbeste de „atitudinea antimasonica din 1937” pentru ca este o Hotarare Sinodala nedezmintita care se bazeaza pe cercetarea din interior a masoneriei de catre un ierarh ortodox. Aceasta anatema asupra masoneriei nu se poate ridica vreodata. Cat despre clericii ce „sprijina” masoneria, vor da raspuns personal dupa circumstante la Judecata, in fata lui Hristos.

      Apreciază

      Comentariu de Mircea Puşcaşu — 7 August 2012 @ 13:47 | Răspunde

  9. […] ALTE DETALII DESPRE BISERICĂ ŞI FRANCMASONERIE – CLICK AICI. […]

    Apreciază

    Pingback de Pozitia Bisericii Ortodoxe Române faţă de Franc Masonerie. Declaratia Sfantului Sinod al BOR in 1937 (bis6) | CE-I CU NOI? — 5 Februarie 2013 @ 15:29 | Răspunde

  10. frate,
    un link pdf ai? Doamne ajuta!

    Apreciază

    Comentariu de andrei-d — 8 Februarie 2015 @ 00:04 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: