Bucovina Profundă

20 Decembrie 2013

20 decembrie: profesorul filipascu -2 Pomenirea Părintelui prof. dr. Alexandru Filipaşcu (1902-1952)

Filed under: sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu @ 01:48

20 decembrie:profesorul_filipascu -2

Pomenirea Părintelui prof. dr.

Alexandru Filipaşcu

(1902-1952)

 

Profesor la Institutul teologic ortodox din Cluj, la catedra de Istoria Bisericii Române (1942-1952). S-a născut la 20 aprilie 1902 la Petrova, Maramureş. Urmează şcoala primară în comuna natală, liceul la Sighet şi Beiuş, doctoratul în Filosofie la Roma, fiind greco-catolic (1922) şi licenţa în Teologie, 1923. Doctor în Teologie la Lwow în 1928. În 1929 a fost hirotonit preot. A trecut la Ortodoxie în 1948, devenind profesor la Academia teologică – apoi Institut teologic – din Cluj.

A fost arestat în 15 august 1952 la Poiana Ilvei (Bistriţa-Năsăud) şi condamnat la 5 ani muncă silnică, murind la 20 decembrie 1952 în Valea Neagră, la Canal (jud. Constanţa). Este coautor alături de Gh. Moisescu şi Şt. Lupşa, al manualului de Istoria Bisericii Române, 2 vol., apărut după moartea sa la Institutul Biblic şi de Misiune, 1958. A scris şi două lucrări valoroase despre Maramureş: Istoria Maramureşului, Ed. Universul, Bucureşti, 1940 (reed. Baia Mare, 1997); Maramureşul, Ed. Echim, Sighet, 2002.

Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

Mort în lagărele comuniste, profesorul Alexandru Filipaşcu a enunţat, cu puţine şi simple cuvinte, cel mai frumos sentiment din lume.

Urmând tradiţia preoţilor din Ardeal, fie ortodocşi sau greco-catolici, de a se implica în viaţa politică, Alexandru Filipaşcu s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc. La sfârşitul anului 1948, odată cu unificarea Bisericii Greco-Catolice cu Biserica Ortodoxă, profesorul Filipaşcu revine la ortodoxie şi preia catedra de Istoria Bisericii Române la Institutul Teologic Universitar din Cluj. Aici a activat până la 16 august 1948, când a fost arestat de Securitate şi trimis într-o colonie de muncă de la Canal (lagărul Poarta Albă), pentru cinci ani, pentru “activităţi duşmănoase” împotriva regimului comunist.

La scurt timp, pe 20 decembrie 1952, la ora 16.10, după cum scrie în certificatul de deces, deţinutul Alexandru Filipaşcu moare subit în lagăr, motivul oficial trecut în hârtii fiind „uremie postsepticemică”. O viaţă era curmată brutal de un regim care înţelegea să suprime fizic o generaţie inteligentă şi devotată, care construise România Mare.

La momentul arestării, Securitatea a confiscat şi manuscrisul unei enciclopedii dedicate familiei Filipaşcu, dar nu a reuşit să confişte cea mai frumoasă poezie de dragoste, reluată de urmaşii profesorului într-una din cărţile sale: “Reveniri în timp”. În carte, soţia personajului principal îi lasă acestuia, pe birou, o scrisoare-bilet: “Dragul meu, te iubesc! Lasă-ţi grijile în prag şi aşteaptă să mi le împărtăşeşti. Te iubesc! Paştele nostru va fi frumos şi liniştit. Te iubesc. Avem tot ce ne trebuie! Te iubesc. Eşti tot ce am mai mult pe lume! Te iubesc”.

Pentru nişte vremuri ale întunericului, ale delaţiunii generalizate şi morţii “subite”, Filipaşcu enunţase cu puţine şi simple cuvinte, cel mai frumos sentiment din lume: dragostea, un parfum alungat departe de gunoiul epocii comuniste.

Anii în care Alexandru Filipaşcu scria cea mai frumoasă declaraţie de dragoste nu sunt foarte îndepărtaţi, dar unora le pare că şi astăzi dragostea pare la fel de puţin prezentă. Lucru care ar putea să îl confirme tot pe un personaj de-al lui Filipaşcu care, la un moment dat, oftează: “Pe-atunci lumea stătea pe loc, iar azi e prea grăbită”.

surse:  evz.ro si  “Martiri si marturisitori romani din secolul XX” – Fabian Seiche

1 comentariu »

  1. […] 20 decembrie: profesorul filipascu -2 Pomenirea Părintelui prof. dr. Alexandru Filipaşcu (1902-195… […]

    Apreciază

    Pingback de ARTICOLE BLOGURI ORTODOXE (20.12.2013): Romanii sunt chemati pe 21 decembrie in Piata Universitatii. NU DESFIINTATI MUZEUL TARANULUI. Adevarata vorbire in limbi si botezul copiilor mici. ARCA LUI NOE | Saccsiv's Weblog — 20 Decembrie 2013 @ 19:29 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: