Bucovina Profundă

24 Iulie 2014

Rotary – Grădinita Masoneriei – DIALOG DESPRE ORGANIZATIA ROTARY cu Mitropolitul Augustin al Florinei

Rotary – Grădinita Masoneriei

DIALOG DESPRE ORGANIZATIA ROTARY

 În ultima vreme [..] au loc vii discuții cu privire la organizațiile Rotary. Mulți se întreabă care este poziția Bisericii noastre față de acestea. De aceea republicăm un text care a apărut în mai multe părți în periodicul Enoriaká Néa din iunie 2004, nr. 77, un text excepțional, scris de un cunoscător de nivel academic al relațiilor dintre masonerie și organizațiile Rotary, anume Arhimandritul, pe atunci, N. Kandiotis, devenit ulterior Mitropolitul Augustin al Florinei:

αυγουστινος+καντιωτης+φλωρινα+μνημοσυνη+ρωμαιικο[1]”Un corespondent fidel al periodicului nostru s-a ocupat în calitate de istoric de acest subiect și în anumite puncte exprimă – cu certitudine chiar – opinii care nu sunt adeverite de realitate. Astfel, în ce privește relația dintre Rotary și masonerie, scrie că sunt două organizații absolut diferite, fără nici o legătură între ele. Aici însă se impune o precizare importantă. Desigur, din punct de vedere juridic sunt două organizații independente una de alta. Desigur, cluburile Rotary sunt doar asociații de acțiune socială, mai ales filantropice, care au, e drept, o anume ideologie – orice om este aderentul unei anume ideologii/credințe –, dar, ni se spune, nu au nimic în comun cu secretismul, cu simbolurile religioase sau de alt tip, cu tipicul de cult, ceremoniile etc., care, toate, sunt caracteristice masoneriei. Acest lucru nu înseamnă însă că nu au ”nici o legătură” între ele. Un punct comun este doctrina morală, adică concepția care aspiră la slujirea aproapelui, stimularea altruismului și, prin intermediul acestora, a muncii și a progresului societății. În fapt, participarea la cluburile Rotary este deschisă oricărui profesionist și om de știință onest și de succes. Totuși la acest cluburi participă mulți masoni  – deși nu totdeauna! –, după cum masonii au luat și iau foarte adesea – deși nu totdeauna! – inițiativa întemeierii de noi cluburi Rotary. Este oare întâmplător că organizația Rotary, care își are începuturile în 1905, numărând atunci doar cinci membri, s-a răspândit impetuos în toată lumea doar în câteva decenii? În concluzie, nu există o legătură organizațională între Rotary și masoni, dar în fapt legătura este de la sine înțeleasă. După cum scrie profesorul K. Bégzos, în strânsă legătură cu mișcarea masonică se găsesc alte sisteme organizaționale conexe, precum… asociațiile Rotary, Lions…”.

Pe de altă parte, de vreme ce asociațiile Rotary sunt deschise tuturor, este firesc să devină membri ai acestora și creștini, dat fiind faptul că realizează o importantă lucrare filantropică și, în general, socială. Din punct de vedere formal nu există nici un impediment, nici o incompatibilitate între calitatea de creștin și cea de membru Rotary. În altă parte se află însă problema pentru conștiința creștină mai profundă, care nu autonomizează, nu ”secularizează” actul moral, nu îl privește separat de credința creștină: orice faptă bună pe care o săvârșește creștinul conștient pe acest pământ, i-o oferă lui Hristos, care este Vița, și astfel dă sens respectivului act moral. Pentru cel care aderă la o morală seculară, autonomă, care urmărește exclusiv promovarea omului și a societății, ce sens are Jertfa lui Hristos? Este pur și simplu de prisos! Pentru creștin, relația dintre actul moral și Hristos este crucială, pentru că sensul vieții nu stă într-un umanism autonom, ci în comuniunea de dragoste cu Dumnezeu prin Hristos, care presupune și implică dragostea față de oameni. Asociațiile Rotary sunt factori ai moralei seculare de tip umanist, lucru absolut respectabil, dar străin de duhul credinței creștine. Acest amănunt și este suficient să arătăm că este problematic ca activitățile din cadrul Rotary să îl ”exprime” pe un creștin.

Și încă ceva: conștiința că lui Hristos, care este izvorul sfințirii, I se oferă orice faptă morală, îl apără pe creștin de ispita autopromovării, de egoista laudă de sine, care ”pândește” să anuleze valoarea oricărei fapte morale, să o preschimbe într-o fariseică mulțumire de sine. Nu cumva morala autonomă a rotary-enilor nu poate oferi practic această pavăză de apărare împotriva fariseismului și slavei deșarte, nu cumva acest moralism nu conține altceva decât niște declarații teoretice contrare creștinismului?

Metodă veche

Se spune, iubiți cititori ai noștri, se spune că, dacă Satana s-ar arăta așa cum este, ca o ființă cumplit de neagră, diformă și respingătoare, v-ar stârni sentimente de scârbă, aversiune și ură. Nimeni nu ar dori să aibă de-a face cu el. De aceea și el, vicleanul, evită să se înfățișeze precum este, și ia de fiecare dată diferite forme înșelătoare, sub care se ascunde cu grijă și reușește să atragă la pieire suflete. El este înșelătorul, înșelătorul numărul I, cel care duce la rătăcire, potrivit Apocalipsei (12:9), întreaga lume, el, care este în stare să poarte încă și aripi de îngeri și de arhangheli, și acest satan, neagra pasăre de pradă a adâncului, se poate înfățișa ca o lebădă albă ca zăpada, ca un înger frumos și fermecător, care cu un singur surâs își poate seduce interlocutorul. Da! Potrivit apostolului Pavel și în înger de lumină se preschimbă satana, ca să își atingă scopurile întunecate și infernale (II Cor 11:14). Metoda aceasta a lui de a se preschimba, de a se transfigura, este veche, veche de când omul. Prima înșelăciune pe care a săvârșit-o satan a fost cea din Rai (Facere 3). Oamenilor celor întâi zidiți, fericiți locuitori ai Raiului, satan nu li s-a arătat precum era, ci în chip de șarpe. Iar pe atunci șarpele nu era ca azi o târâtoare rece, respingătoare și otrăvitoare, a cărui simplă vedere îi pune pe fugă pe oameni, ci una dintre cele mai frumoase și atrăgătoare păsări ale Raiului. În chipul acestei păsări s-a apropiat de Eva și a început cu strămoașa acel dialog catastrofal care a condus la cădere întreaga omenire.

Multe măști

Satan, de-a lungul veacurilor rămâne același în răutate și în rea voință, nu își schimbă decât înfățișarea exterioară, își schimbă haina și poartă diferite măști. Îndată ce simte că o haină, o mască, nu mai atrage lumea sau că lumea înțelege ce se ascunde sub înfățișarea sa exterioară și de aceea fuge departe de el cu rugăciuni și blesteme, îndată își confecționează o haină nouă, poartă o nouă mască, iar acest vechi șarpe, sub noua sa înfățișare, îi amăgește pe urmașii lui Adam și Eva cu aceeași ușurință sau încă mai ușor decât i-a amăgit pe primii oameni. O, dacă ar fi cu putință să intre cineva în cuibul răufăcătorului, în ascunzătoarea tainică a tâlharului celui de demult! Ar vedea acolo nenumărate măști, prin care a înșelat și încă înșeală oameni, popoare, seminții și întreaga lume. De aceea creștinul trebuie să aibă trezvie, duh de priveghere, atenție maximă, ca nu cumva să fie atras de înfățișările lui amăgitoare, ci, luminat de cuvântul lui Dumnezeu, să deosebească primejdia, să fugă departe și să scape ”ca o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din cursă” (Pilde 6:5).

În patria noastră, satana se înfățișează acum sub un nou chip, căci se vede treaba că înfățișările sale anterioare au încetat să mai atragă aristocrația locală precum se întâmpla altădată, așa că în atelierele lui a fost meșterit un nou chip al înșelăciunii. Sub noua formă, satana poartă masca filantropiei îmbrăcat în smoching, propovăduiește dragostea, ține discursuri despre prietenie și solidaritate pe la adunări și astfel vede că clientela îi crește pe zi ce trece și prinde teren.

–       Noule satan, care îți e numele?

–       Rotary mă numesc prietenii.

–       Rotary? Dar ce este Rotary?

Satan tace. Azi tace. Dar noi nu trebuie să tăcem. Îi vom da jos smochingul, mănușile albe și vom arăta că sub noua înfățișare se ascund coarnele criminale prin care în chip viclean lovește credința ortodoxă.

Cine este întemeietorul organizației Rotary?

Cuvântul englezesc Rotary înseamnă ”cerc aflat în mișcare de rotație”, și denumește un grup de oameni, care în fiecare săptămână, prin rotație, se adună pe la casele lor, mănâncă, beau, și la mese discută și rezolvă, ca niște filosofi ai zilelor noastre, marile probleme contemporane, și astfel se ridică de la mese cu stomacul și cu capul pline, primul plin de alese bucate spre marea mângâiere a celor flămânzi, iar pe cel de-al doilea plin de idei noi, capabile să destrame întunericul în care trăim noi, cei neinițiați, care nu participăm la mesele lor. Ideea aceasta de a se ridica un eveniment pur gastronomic la rangul de ierurgie, de Sfântă Masă, din a cărei lumină sunt luminați cei aflați în întuneric, i-a venit prima oară unui american, de credință religioasă necunoscută, de profesie avocat, pe nume Paul Harris.

Prima asociație Rotary a fost înființată la Chicago, în anul 1905. De atunci Rotary s-a întins în multe orașe ale Lumii Noi, s-a răspândit și în afara Americii, pe alte continente, a întemeiat 8509 de filiale și a înregistrat 402 000 de membri. 89 de state din lume au alături de steagul național și steagul Rotary. Mișcarea internațională, care are influență și asupra organizării Statelor Unite (!), a ajuns și în patria noastră. Prima asociație din Grecia a fost înființată în 1928 și a cuprins anumiți membri ai înaltei societăți ateniene, care, după cum se știe, cu ușurință și fără a verifica, acceptă orice dorește străinătatea. Rotary! a spus primul fără minte. Și imediat cuvântul acesta – ca și cum ar avea o putere magică – a atras în jurul primei asociații și alți gură-cască precum sunt atrași copiii în fața vitrinelor magazinelor ateniene în timpul sărbătorilor de Crăciun. Rotary! Au repetat doamnele și domnișoarele din Kolonáki. Rotary! Noule zeu, tu ne vei înfrăți, tu ne vei uni într-o nouă societate!

Xenomania noastră

Dar, o, xenomaniștilor! să presupunem că unul dintre noi ar alege din dicționarul grecesc un cuvânt, un nume care pe noi, grecii, ne emoționează, precum este, de pildă, numele Cipru, și s-ar duce în America și ar cutreiera orașele și ar striga numele acesta, ne întrebăm: vor alerga străinii să întemeieze asociații, fundații și organizații, care să aibă ca lozincă acest cuvânt grecesc? Un Macarie, simbol a luptei împotriva rușinosului colonialism, aterizează în aeroporturile Lumii Noi și nici măcar 500 de americani nu ies în întâmpinarea lui… Și totuși, aici, în Grecia, numai la auzirea unui cuvânt străin, suntem gata să devenim momeli ale organizațiilor, al căror adevăr rămâne ascuns, și doar aparența strălucitoare a unei false prietenii și iubiri se pare că îi înșeală pe mulți. Frați elini, când ne vom înțelepți și vom înceta să ne mai maimuțărim și să imităm orice ne vine din străinătate? Dar xenomaniștii noștri nu au urechi să asculte așa ceva, și strigă Rotary! și iarăși Rotary! Și îl admiră pe conducătorul lor Harris și cu pathos lucrează nu doar în capitala Atena și în al doilea oraș, Tesalonic, ci și în orașele de provincie, ca să prindă în rețelele lor greci faimoși – după criteriile lumii – și prin intermediul acestora să facă reclamă și organizației lor, că, vezi Doamne!, această organizație concentrează ce are Grecia mai ales. Potrivit statisticii rotaryenilor, publicată în urmă cu trei ani, s-au înființat cluburi Rotary în orașele Agrinio, Atena, Volos, Tesalonic, Kavála, Kalámas, Komotiní, Lamía, Lárisa, Mitilini, Nafplio, Xánthi, Patra, Pireu, Pýrgo, Sérres și Halkída.

«Ne calomniați, ne răspund acoliții Rotary. Noi nu suntem organizație ocultă. Noi promovăm hărnicia, prietenia, colaborarea, solidaritatea». Dar, prea nobili domni, avem în mâini Engolpionul vostru, cartea voastră de cult rotaryan, și o broșură, tot a voastră, cu titlul «Ce este Rotary?», și pe baza celor scrise dorim să evaluăm organizația voastră.

Organizațiile Rotary, în acord cu toate religiile

În broșura voastră scrieți că Rotary ”are convingerea că convingerile sale se află în acord cu toate religiile”. Dar religia creștină și în forma ei concretă, Biserica Ortodoxă, căreia îi aparțineți și dumneavoastră, nu se află în acord, ci în dezacord, se află chiar în război ideologic cu ideile eronate pe care le propovăduiesc alte religii. Căci, potrivit credinței noastre, úna este credința cea adevărată, credința creștinilor ortodocși, iar toate celelalte credințe sunt mincinoase. În Dumnezeul Treimic Cel Unul, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, în Dumnezeirea în Trei Sori, credem noi, ortodocșii, pe Iisus Hristos ca unic Mântuitor al lumii Îl mărturisim, în Biserica Ortodoxă găsim Lumina cea adevărată, în cele șapte Taine ale acesteia ne sfințim și ne îndreptăm către veșnicie, și dimpreună cu îngerii și arhanghelii aducem cinstire Pururea-Fecioarei Născătoare de Dumnezeu, care pentru noi, păcătoșii, mijlocește către Fiul ei, ca să scăpăm de urgie. Așteptăm Învierea morților și viața veacului ce va să vie. Acestea sunt cele mai importante idei ale Ortodoxiei. Aceste învățături nu le acceptați și voi, ca ortodocși? Și dacă le acceptați, ca niște ortodocși ce sunteți, cum, ca rotaryeni, sunteți de acord cu susținătorii altor religii, care nu acceptă aceste învățături ale noastre? Ne-ați spus că armonizați și faceți să fie compatibile cele incompatibile – vreți să spuneți că faceți compatibile minciuna cu adevărul, lumina cu întunericul, pe Hristos cu Veliar? Fie veți fi în acord cu Ortodoxia și în dezacord cu toate celelalte religii, fie veți fi în armonie cu toate religiile și în dizarmonie cu Ortodoxia. Cale de mijloc nu există. Nu puteți sluji la doi domni. Sau oare Rotary este un fel de religie eclectică, supra-religie, un fel de sincretism, care selectează ce vrea din toate religiile și creează un amestec în care există puțin din creștinism, puțin din islam, puțin din budism și puțin din idolatria antică?

Rugăciunea Rotary-enilor

Publicați în cartea voastră de rugăciuni (p. 53) o rugăciune, care se numește Rugăciunea dinaintea mesei comune și vă lăudați că această rugăciune a fost întocmită de un profesor al Facultății de Teologie a Universității din Atena pe baza izvoarelor antice! Dar vă întrebăm: Este aceasta rugăciunea pe care noi, ortodocșii, în acord cu Tipicul Sfintei noastre Biserici, o săvârșim înainte de a ne așeza la masă? Desigur că nu. Este o rugăciune în care cu grijă evitați să numiți prea dulcele Nume al Începătorului credinței noastre, evitați să spuneți Doamne al nostru, Iisuse Hristoase, Fiule al Dumnezeului Celui viu, și, evitând acest Nume concret, recurgeți la abstract, ca sub noțiunea generală a divinității să puteți face referire la divinitățile tuturor religiilor și astfel să puteți să vă rugați împreună și cu turcii rotaryeni, și cu hindușii rotaryeni, cu chinezii rotaryeni, cu japonezii rotaryeni și, înainte de toate, cu masonii, care și ei se roagă Domnului lor special, Arhitectului Universului. Dacă ați fi fost fii sinceri ai Ortodoxiei, nu ar fi fost nevoie să recurgeți la lămuririle îndoielnice ale unui profesor de teologie, ci singuri ați fi deschis Ceaslovul Bisericii Ortodoxe, Cartea de Rugăciuni a fiecărui fiu credincios al Bisericii noastre, și acolo ați fi găsit rugăciunea voastră, așa cum ar trebui să o spuneți înainte de masă: ”În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh…”.

De unde, slujirea aproapelui?

De asemenea, rotaryenii se laudă cu lozinca lor: ”Întâi de toate slujirea celorlalți”. Dar, o, bunii mei compatrioți, era nevoie mergeți atât de departe, să treceți Oceanul Atlantic, să recurgeți la lămuririle cluburilor Rotary, să stați ca niște copii la picioarele lui Paul Harris, ca să auziți această învățătură? Nu ați deschis Evanghelia, pe care, din păcate, o aveți închisă acasă sau pe la birourile voastre, ca să auziți pe Dumnezeu-Omul, pe Întemeietorul Bisericii noastre, Care se adresează Ucenicilor săi și prin Ucenicii Săi tuturor credincioșilor de-a lungul tuturor secolelor și care spune că Fiul omului ”n-a venit ca să i se slujească, ci ca să slujească El și să-Și dea sufletul răscumpărare pentru mulți” (Matei 20:28). Nici Rotary, nici altă organizație nu are de oferit ceva nou în domeniul moralei și al religiosului. Ceea ce este necesar pentru desăvârșirea voastră personală, pentru mântuirea și scăparea voastră, aveți de la Hristos, Care este bogăția cea neîmpuținată. Pentru că, permiteți-mi să vă mustru, o, oameni fără de minte, voi părăsiți izvorul curat, care curge la picioarele voastre, și alergați să vă astâmpărați setea la asemenea izvoare tulburi?

Ai cui ostași sunteți?

Și o ultimă observație. Ca unii ce am fost botezați suntem ostași ai lui Hristos. Steagul nostru este Cinstita Cruce a lui Hristos. Dumneavoastră ai cui ostași sunteți? Ce steag aveți? Într-un imn pe care îl cântați, spuneți: ”Sunt ostaș Rotary și sunt mândru de aceasta”. Dar Apostolul Pavel mustră și spune că, dacă există în univers ceva pentru care trebuie să ne mândrim, nu este alta decât Crucea Domnului nostru Iisus Hristos: ”Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume!” (Galateni 6:14). Dar dumneavoastră aveți pe steagul vostru ca apărătoare capul uneia dintre scârboasele zeițe, pe care le-a combătut și le-a nimicit propovăduirea Crucii. Așadar, în această zeiță credeți? Însă, potrivit mărturiei nemincinoase a Scripturii, dumnezeii neamurilor sunt draci (Ps. 95:5). Și, pentru că pe steagul vostru aveți capul unei zeițe, vă aflați de fapt în slujba unui duh idololatru, în slujba lui satana, și nu vă este îngăduit să vă râdeți de noi și să ne ironizați pentru aceste convingeri ale noastre.

Din punct de vedere bisericesc, organizația Rotary este condamnată

 ca una ce lucrează fără de Hristos…

… pentru că aceste concepții despre proveniența ocultă a organizației Rotary nu sunt exprimate de puțini învățători creștini. Aceasta este, de altfel, și poziția autorităților bisericești. Astfel, în afară de Biserica Romano-Catolică, care a afurisit rotaryanismul, Patriarhia Alexandriei, în periodicul oficial ”Pantenos”, a caracterizat-o ca fiind una care, fără de Hristos, aspiră să își realizeze scopurile. De asemenea, și Biserica Oficială a Greciei, cu ocazia unei interpelări din partea unui ierarh, a interzis participarea ierarhilor ei la mesele rotaryene (Vezi Enciclice Sinodale, Atena 1956, volumul II, p. 576)

Grădinița masoneriei

Ceea ce merită multă atenție din partea ortodocșilor este că această nouă organizație este acceptată mai ales de oameni care au legături cu lojile masonice. Astfel, primarul mason al primului oraș al provinciei Macedonia [Tesalonic] a deschis porțile primăriei sale reprezentantului organizației Rotary aflat în turneu în Grecia și i-a chemat pe cei mai importanți reprezentanți ai lumii comerciale și științifice a orașului, cărora le-a recomandat călduros să se înscrie ca membri Rotary. În catalogul rotaryenilor din Atena s-au descoperit, în urma unei cercetări atente, 23 de masoni declarați! Și cercetarea continuă… În urma acestor cercetări, nu suntem departe de adevăr, dacă spunem că Rotary este școala sau mai degrabă grădinița masoneriei.

Deși este o organizație ocultă și suspectă,

totuși primește susținere din partea oficialităților!

Iubiți cititori, este trist că sub steagul idolatru al organizației Rotary s-au strâns atâția greci, care au fost botezați în numele Sfintei Treimi și care în cadrul acestei organizații internaționale nu pot decât să își piardă pe nesimțite și culoarea, și mirosul, să-și piardă însușirile, să piardă buna mireasmă a credinței ortodoxe și să devină internaționaliști și cosmopoliți. Și este încă mai trist că mișcarea aceasta care, potrivit Părintelui Ghervasie Paraschevopoulos, ar trebui condamnată inclusiv penal ca organizație ocultă și aflată în contradicție cu Constituția Elenă, totuși, nu numai că este tolerată, ci chiar primește multă susținere din partea puterilor publice și de stat. Astfel, Primăria Atenei, în anul 1950, printr-o ceremonie oficială a acordat organizației Rotary din partea orașului Atena Medalia de Argint, a cărei fotografie apare în Engolpionul rotaryan (p. 21). Ministerul Economiei, în anul 1956, în timpul ministeriatului unui mason de grad înalt, și Ministerul Comunicațiilor, în perioada în care ministru adjunct era un teolog și predicator, în urma aprobării Consiliului Consultativ al Statului, au semnat o decizie comună în urma căreia s-a tipărit un timbru comemorativ în 10 000 000 de exemplare, la împlinirea a 50 de ani de la întemeierea organizației Rotary ca organizație internațională (vezi ”Buletinul Ministerului Comunicațiilor și al Lucrărilor Publice”, nr. 8, luna august 1956, p. 317). Și fotografia acestui timbru se publică în Engolpionul rotaryan (p. 24). Așadar, primării și ministere se află la dispoziția organizației Rotary. În sfârșit, până și regele, evident ignorând adevărata față a acestei organizații din pricina lipsei de lămuriri din partea consilierilor pe probleme religioase ai Palatului, a luat parte la o cină a asociațiilor rotaryene din Atena și a exprimat un cuvânt laudativ la adresa acestora, iar rotaryenii au exploatat acest eveniment al vizitei regale, căci s-au îngrijit și i-au făcut fotografie regelui în timpul discursului laudativ, pe care au publicat-o apoi în același Engolpion (p. 78). După atâtea manifestări de bunăvoință din partea statului, cum vreți să nu se răspândească în țara noastră tentaculele acestei organizații mondiale?

Să fie lămurit poporul ortodox!

Dar cât încă mai este vreme, poporul ortodox este dator să se scoale din somnul său și să ia măsurile necesare. Și mai întâi, toate periodicele bisericești și religioase trebuie să scrie despre aceste lucruri. Toate amvoanele și, înainte de toate, amvonul catedralei mitropolitane a Atenei, a cărui predică ajunge până la marginile Greciei, trebuie să sublinieze pericolul. Facultatea de Teologie a Universității de Stat este datoare ca în plen să dezaprobe organizația Rotary și să interzică profesorilor ei să se afișeze la mesele rotaryene și scandalizeze astfel conștiința poporului nostru ortodox, care dorește să vadă că această facultate apără în duh de trezvie Ortodoxia. Dar mai presus de toate, autoritatea bisericească oficială, Sfântul Sinod al Bisericii Greciei – întreaga ierarhie în plen – este dator să emită o enciclică specială către întregul popor elen evlavios și să le ceară celor care sunt membri Rotary să renunțe la calitatea de membru, pentru că altfel va trece la afurisirea lor ca unii ce nu ascultă de Biserică.

Frați și Părinți, se impune să fie nimicit capul acestei Hidre lerniene a propagandei străine, să moară și să nu mai reapară. Orice atitudine lipsită de fermitate va fi un indiciu de lașitate, de iubire de oameni mai mult decât de iubire de Dumnezeu, de trădare a credinței ortodoxe și a veșnicelor interese ale sufletelor, știut fiind că pentru pierderea unui singur suflet vor da înfricoșător răspuns cei care au răspunderea acestora.

(Enoriaká Néa – septembrie 2005, nr 87, pp. 4, 5. /octombrie 2005, nr 88, pp. 4. / noiembrie 2005, nr 89, pp. 4. / ianuarie – februarie 2006, nr 90, pp. 4.  / martie-aprilie 2006, nr.91, pp.4.)

Sursa: Graiul Ortodox | Traducere  Anna Theodorou (G.O.)

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: