Bucovina Profundă

15 August 2014

Cum au biruit Sfinţii Brâncoveni moartea

Filed under: articol,Brancovenii,sfintii români,sinaxar — Mircea Puşcaşu @ 18:26

Cum au biruit Sfinţii Brâncoveni moartea

Cine poate sta neclintit în faţa morţii? Cine poate să meargă senin la moarte? Cine îşi poate îndemna copiii să rabde chinuri şi moarte pentru Dumnezeu şi Neamul său? Omul singur nu poate, doar Dumnezeu poate da aşa o putere oamenilor ce au dragoste. Astfel de om a fost Constantin Brâncoveanu, plin de dragoste faţă de Dumnezeu şi de popor.

Acest mare om s-a născut în 1654 din părinţi de bun neam, de viţă voievodală. Tânărul Constantin a rămas orfan de tată încă din pruncie şi a fost crescut de către unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, cel mai învăţat boier al vremii sale, care s-a îngrijit ca nepotul său să primească învăţătură aleasă de la cei mai înţelepţi dascăli. Astfel, pentru iscusinţa şi înţelepciunea sa, Constantin a primit înalte dregătorii, bucurîndu-se de multă cinstire încă din tinereţe.

În toamna anului 1688, la stăruinţele tuturor boierilor şi dregătorilor ţării, vrednicul Constantin Brâncoveanu a primit scaunul de domn al Ţării Româneşti. El a cârmuit 25 de ani ţara cu adâncă pricepere, cu blândeţe şi răbdare creştinească, într-o vreme de domnii scurte şi fragile, de domnitori străini corupţi şi jefuitori. Nenumărate sunt bisericile şi mânăstirile ridicate sau înzestrate de milostivul şi evlaviosul domnitor pe tot cuprinsul Ţării Româneşti, dar şi în Moldova, Transilvania şi la toate locurile sfinte ale Răsăritului, la Ierusalim, la Athos şi la Sinai.

Înfiinţează prima instituţie de învăţământ superior, Academia Domnească Sfântul Sava, cu dascăli învăţaţi şi tipăreşte cărţi, la mare cinste fiind Tetraevagheliarul şi Tâlcuirea lui după Sf. Teofilact. Pentru acestea, vădindu-se marea sa dragoste de Hristos şi de popor, Dumnezeu îl învredniceşte de cununa muceniciei, pe el şi pe cei patru fii ai săi, şi pe sfetnicul său, Ianache Văcărescu.

Astfel în 1714, în Săptămâna Patimilor, în urma uneltirilor unor boieri tradători, la Bucureşti a sosit Mustafa-aga, trimisul sultanului Ahmed al III-lea, cu o mulţime de ostaşi, care l-au luat pe Constantin Vodă cu cei patru fii şi l-au dus la Înalta Poartă. Lăsând în urmă înlăcrimaţi pe Doamna Maria, pe cele şapte fiice şi poporul îndurerat, Constantin, luându-şi rămas bun a zis noului domnitor: “Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui! Dacă sunt însă fructul răutăţii omeneşti, pentru pieirea mea, Dumnezeu să ierte pe duşmanii mei, dar păzească-se de mâna teribilă şi răzbunătoare a judecăţii divine.”

Au urmat patru luni de chinuri şi umilinţe pentru cei şase, iar în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, când Voievodul Constantin împlinea 60 de ani, au fost aduşi desculţi, în lanţuri prin tot oraşul, în faţa ambasadorilor marilor puteri europene şi a mulţime de popor, spre a primi sfârşitul mucenicesc prin sabie împreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul său, Ianache. Înainte de execuţie, Constantin şi-a îmbărbătat fiii: “Fiii mei, fiii mei! Iata, toate avuţiile şi orice alta am pierdut. Să nu ne pierdem incă şi sufletele! Staţi tare, bărbăteşte, dragii mei, şi nu băgaţi seamă de moarte; priviţi la Hristos Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit! Credeţi tare în aceasta şi nu vă mişcaţi, nici vă clintiţi din credinţa ortodoxă, pentru viaţa şi pentru lumea aceasta! Aduceţi-vă aminte de Sfântul Pavel, ce zice: că nici sabie, nici îmbulzeală, nici moarte, nici altceva nu-l va despărţi de Hristos, că nu sunt vrednice muncile şi nevoile acestea de aici spre mărirea ceea ce o va da Hristos. Acum dar, o dulcii mei fii, cu sângele nostru să spălăm păcatele noastre!”

Apoi au căzut pe rând capetele sfetnicului Ianche, al fiului cel mare, Constantin de 32 de ani, al lui Ştefan de 29 de ani şi al lui Radu de 24 de ani. Mateiaş, fiul cel mic, s-a tulburat in faţa călăului care îi oferea credinţa musulmană în schimbul decapitării. Avea doar 12 ani, trecuse prin patru luni de chinuri in temniţe şi văzuse patru oamneni apropiaţi decapitaţi în faţa sa. Cine nu s-ar tulbura? Dar tatăl său, văzându-i ezitarea, i-a zis cu blândeţe: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-şi piardă credinţa. Dacă este cu putinţă, mai bine să mori de o mie de ori decât să-ţi renegi credinţa strămoşească pentru a trăi câţiva ani mai mulţi pe pământ”. Copilul, ca renăscut, îşi puse liniştit gâtul pe tăietor şi-i zise călăului: „Vreau să mor creştin. Loveşte!”, iar acesta i-a tăiat capul.

Oribilul spectacol s-a încheiat cu purtarea capetelor în vârful suliţelor, pe străzile Istanbulului. Trupurile martirizate au fost apoi aruncate de necredincioşi în mare, de unde au fost culese de creştini milostivi, care le-au îngropat în taină şi cu evlavie, nu departe de Constantinopol, în insula Halchi, în biserica mănăstirii Maicii Domnului. Barbaria acestui eveniment, neobişnuită chiar şi pentru turci, a cutremurat intreaga lume civilizată, dar care de frică şi din oportunism politic nu a zis nimic, singurii care au protestat au fost populatia turcă din oraş, care deşi păgâni, au înţeles unde era dreptatea şi unde era sălbăticia.

Osemintele Sfântului Voievod mucenic au fost aduse în ţară la anul 1720 de către doamna Maria, soţia sa şi înmormîntate în secret în biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitoria sa, unde de atunci şi până în zilele noastre veghează lumina candelei ce poartă o discretă şi de taină inscripţie. Această inscripţie este singura care precizează locul de odihnă al Voievodului.

În 1992, la iniţiativa Patriarhului Teoctist, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut sfinţenia marelui Voievod martir, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii şi ginerele său, Ianache, trecându-i în rândul sfinţilor, cu zi de prăznuire în calendar la 16 august. Cu ale căror sfinte rugăciuni, Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

 

 

Mircea Puşcaşu

(după cronica lui Anton Maria del Chiaro şi Vieţile Sfinţilor)

6 comentarii »

  1. ACATISTUL ÎNCHINAT SFINȚILOR MARTIRI BRÂNCOVENI

    Doamne ajută!

    Apreciază

    Comentariu de Radu Iacoboaie — 15 August 2014 @ 19:13 | Răspunde

  2. Reblogged this on CREDINŢĂ DREAPTĂ ORTODOXĂ!!!.

    Apreciază

    Comentariu de ORTODOXIE — 16 August 2014 @ 00:31 | Răspunde

  3. am sa stau in fata Sfintei Icoane Trihirusa , Graitoare de ADEVAR ce o am in casa , copie a SFINTEI Icoanei TRIHIRUSA din MUNTELE ATHOS si am sa vorbesc cu MAICA DOMNULUI , cu lacrimi am sa intreb
    de ce MAICUTA SFANTA a Acestui Neam Crestin si nu pagan , ADEVARUL este Ascuns , blamat si ingropat ?
    de Ce Mama a noastra a crestinilor ortodocsi astazi pe acest pamint minciuna este la cinste si inaltare prin curva ,talhar si iuda iscariotean cu cinste sunt la aratare iar MAICUTA SFANTA ADEVARUL este defaimat cu prigoana aratat batjocorit , osandit , ADEVARUL Cel CURAT Este IARASI ingropat
    de ce MAICA DOMNULUI satana a pus gheara pe acest pamint si pe toti ii supune spre focul vesnic …

    cu lacrimi am sa ma rog si sa intreb
    oare cand aceasta sclavie la jugul tatalui minciunii si al intunericului se va termina ?
    Oare CAND POPORUL ROMAN SE VA ELIBERA din asta stransoare cumplita cu viclesug de vrajmas inlantuita SI cu osanda iadului cea grea ,
    Da-ne MAICA DOMNULUI Puterea De A Lupta si ADEVARUL Curat A Marturisi si A-L Arata
    ca jugul vrajmasului lui HRISTOS din iad adus pe ast pamint , de a-l sfarama
    Da-ne DOAMNE iarasi pe acest pamint BIRUINTA CRUCII ,
    BIRUINTA IN SLAVA TA ,
    a ne o Arata
    si din sclavia raului a ne elibera ,
    DOAMNE IISUSE HRISTOASE DUMNEZEUL Nostru

    spre LUMINA TA CEA SFANTA pasii nostri ai indruma si pe noi Lumina din LUMINA a ne Arata

    amin.

    Apreciază

    Comentariu de crestinul ortodox — 16 August 2014 @ 12:31 | Răspunde

  4. […] Bucovina Profunda: Cum au biruit Sfinţii Brâncoveni moartea […]

    Apreciază

    Pingback de SFINTII MUCENICI BRANCOVENI – articole bloguri ortodoxe | Saccsiv's Weblog — 16 August 2014 @ 13:29 | Răspunde

  5. […] Citiți și :  Cum au biruit Sfinţii Brâncoveni moartea […]

    Apreciază

    Pingback de Sfinții Martiri Brâncoveni – ctitori de neam creștin | Bucovina Profundă — 16 August 2016 @ 20:19 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: