P. Justin ParvuDupă 1920 dictaturile acestea s-au manifestat la noi în trepte diferite. Şi acum s-a ajuns la această treaptă de lepădare totală. Comunismul, hitlerismul, fascismul, toate mişcările acestea puternice s-au ciocnit aici în ţara noastră de-a lungul a zeci de ani. Şi toate aceste lupte şi încercări grele, dictatoriale, au avut drept scop să se ajungă la faza actuală. A avut ţara noastră linişte şi pace vreodată? Niciodată! Doar lupte.
Hitlerismul nu era altceva decât un comunism naţionalist în favoarea Germaniei. Noi ştim că Germania avea planul să se ex¬tindă în Balcani cu toată forţa lor politică şi economică; tânjeau după petrolul şi grâul din Balcani. În aceste momente grele pentru noi de a ne păstra echilibrul a avut un rol important curentul religios, care a început prin mă¬năstirea Vladimireşti şi a continuat cu Rugul Aprins şi a avut un efect foarte pozitiv asupra creştinătăţii noastre.
Este cunoscut faptul că era o relaţie amicală între Codreanu şi rabinul sef din România, care a fost foarte im¬presionat de personalitatea Căpitanului, şi se întrețineau în discuții. Căpitanul era chiar şi împotriva nazismului. Se ştie că atunci când au vrut să cumpere o maşină, Codreanu a dat ordin camarazilor săi să cumpere o maşină străină, dar nu¬mai nemțească să nu fie. Nu împărtăşea deloc spiritul egoist al nazismului. Dacă nu era mişcarea legionară am fi avut aceeași soartă cu a sârbilor, cum au fost ei decimaţi de ger¬mani, cu protecţia papalităţii cu tot. În fond, atât ruşii cât şi germanii erau state cu o puternică doctrină ateistă.
Legionarii nu au avut nimic cu poporul evreu în sine. Ba chiar erau mulţi evrei simpatizanţi ai Mișcării, iar Radu Gyr însuşi a înfiinţat Teatrul evreiesc. Însă s-au ridicat împotriva lor atunci când atentau asupra teritoriului nostru românesc.
Politica întotdeauna a fost asemeni păgânismului cu care a luptat Creştinismul de-a lungul secolelor, încă de la începuturile lui. Ca şi atunci, aşa cum spunea şi Sf. Ius¬tin Martirul şi Filosoful, creştinul trebuie să se lepede de imoralităţile păgâne, apoi să înveţe legea creştină, să cunoască adevărata filosofie, a cultivării calităţilor sufleteşti şi apoi să le aplice practic în viaţa de zi cu zi. Aceasta a făcut Mişcarea Legionară şi munca lor sinceră le-a încununat-o bunul Dumnezeu cu martiriul. Bineînţeles că

cei care au învins au scris istoria şi au scris-o cum le-a plăcut, transformându-i pe legionari în nişte terorişti, nazişti, antisemiţi.
În puşcărie am cunoscut două regimuri politice: antonescian şi cel comunist. Cel antonescian a fost şi el destul de neomenos, în cea mai mare parte pentru că Antonescu a fost un om mândru şi ca să poată reveni în poziţia în care a fost, a folosit toate soiurile de arme. Europa creştină a fost tulburată de două neamuri, nestatornice în viaţa lor: slavii şi germanii. Noi ne-am situat tot timpul la mijlocul evenimentelor, cu ţara noastră carpatică şi am fost mereu la cheremul acestor sălbăticii.
Acum deşi se spune despre un partid că e democrat, democraţia este doar acolo sus la vârf. Democraţia este folosită în scopul de a fura; politicienii noştri nu ştiu cum să-l mai jecmănească pe bietul ţăran, încât i-ar lua şi cenuşa din vatră de s-ar putea. Se interesează cineva ce mănâncă omul cu şase copii sau se gândeşte cineva cu ce îl îmbracă pe acel copil sau cum să îl întreţină într-o şcoală?
Apoi, veacul acesta a fost veacul tulburărilor, pentru că m-am confruntat cu patru mari figuri politice care au tulburat lumea și Europa în special. Am avut perioada stalinistă, perioada hitleristă,perioada lui Mussolini și… toată, în sfârșit, gama aceasta a oamenilor, am putea spune, puţin bolnavi mintal, așa încât urmările lor se văd și până astăzi. Acești martiri care au făcut parte din Mișcarea Legionară nu aveau nimic în comun și nicio legătură cu hitlerismul. Ei sunt acum acuzaţi de fascism tocmai pentru a decredibiliza Mișcarea, însă toţi oamenii mari de cultură ai României din acea perioadă au susţinut această Mișcare. Pe noi nu ne interesează
problema politică. Acești tineri erau închiși în special pentru convingerile lor religioase care puteau influenţa masele creștine. Cum pot fi acuzaţi acești tineri de antisemitism când tocmai Valeriu Gafencu a salvat un evreu, știţi foarte bine, pe Wurmbrand?… Și tocmai un evreu, Nicolae Steinhardt, îl numește sfântul închisorilor! Legionarii au luptat împotriva socialismului, iar hitlerismul era tot un soi de socialism, nu era compatibil cu învăţătura legionară. Germanii ar fi vrut să pună mâna pe această Mișcare ca să o compromită și ca să poată ei cuceri pe români și apoi mai departe, dar nu au reușit. Ce legătură să aibă tinerii  legionari, care puneau credinţa mai presus de orice ideologie și stăpânire lumească, cu fascismul, care era pentru ei un păgânism? La fasciști a prins mai bine catolicismul cu ramurile lui, dar în niciun caz Ortodoxia.
(Extrase din cartea Ne vorbeste Părintele Justin)