Bucovina Profundă

5 Decembrie 2015

EMINESCU ÎNTRU ADEVĂR – Theodor Codreanu şi Mugur Vasiliu la Suceava

EMINESCU ÎNTRU ADEVĂR

Theodor Codreanu şi Mugur Vasiliu la Suceava

Afiș 2 lansare de carte Suceava dec 2015 - mic

Conferinţa cu tema  EMINESCU ÎNTRU ADEVĂR va fi susţinută de

eminescologul Theodor Codreanu şi scriitorul Mugur Vasiliu

Se vor lansa cărţile:

  • Eminescu incorect politic, A doua schimbare la față şi Dialogurile unui „provincial” de Theodor Codreanu
  • Refuzul sfințeniei şi Raportul orbului de Mugur Vasiliu.

Organizatori sunt asociaţia Bucovina Profundă, asociaţia Sfinţii Români, editura Scara si ASCOR – Suceava.

Evenimentul va avea loc la Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava, Corpul E , în Aulă, joi, 10 decembrie 2015, ora 18.00 .

 NOU! Filmări de la eveniment:

Cartea «Eminescu incorect politic»

scrisă de Theodor Codreanu

ARGUMENTUL AUTORULUI

Se cuvine să-i aduc mulțumiri pentru titlul acestei cărți d-lui Horia-Roman Patapievici, care, într-un articol, publicat în revista Flacăra (nr. 1-2/2002), intitulat, provocator, Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale, scria adânc: „pentru noua tablă de valori acceptate, Caragiale a fost găsit «corect politic», în timp ce punerea lui Eminescu la patul lui Procust al noului canon importat din «țările progresiste» a arătat fără dubiu că fostul poet național al României clasice e «politic incorect». Cum ar fi putut fi altfel? Ca poet național Eminescu nu mai poate supraviețui deoarece noi azi ieșim din zodia naționalului.“
Indubitabil, opinia eminentului eseist al Grupului pentru Dialog Social este o mostră emblematică de „corectitudine politică“ pe care, altminteri, i-o cunoșteam de multă vreme, ideologia aceasta făcând gloria imposturii intelectuale postdecembriste, ceea ce le-a înlesnit noilor ariviști ocuparea nu numai a instituțiilor culturale, dar și privilegiul unic de a prăbuși vertiginos România.
Dincolo de precaritatea stilistică a textului patapievician, izbesc două mistificări specifice „inteligențelor” confuze. Fenomenul a fost descris, percutant, încă din 1935, de Mihai Ralea. Într-un eseu inclus în volumul Valori, Ralea definea inteligența ca puterea de a evita confuzia punctelor de vedere. Ilustra afirmația cu scena petrecută între cele două studente de la Fizică. Fetele disputau aprins o problemă. La un moment dat, cea care nu mai avea argumente a izbucnit în plâns, zicând răzbunătoare: Așa-mi trebuie mie dacă stau de vorbă cu o tuberculoasă!
Să se observe că toți aceia care nu au argumente și-și imaginează că le au, deviază brusc de la dialog și sfârșesc, triumfători, prin a pune etichete. D-l Patapievici a găsit rapid una pentru Caragiale (corect politic) și alta pentru Eminescu (incorect politic). Cu ani în urmă, ideologii proletcultului uzaseră de alte etichete (dar tot din sfera „incorectitudinii”): reacționar, paseist, antisemit etc. Iar dacă ne întoarcem la Caragiale, pe care, în chip fraudulos, Patapievici îl opune lui Eminescu, vom descoperi că și autorul Scrisorii pierdute a fost un „incorect politic”, și încă unul nimicitor pentru lipsa de inteligență a unora dintre contemporani. Oare, ca să dăm doar un exemplu, ridiculizarea „progresului cu orice preț” nu era o dură atitudine „incorectă politic”? În acest caz, îndrituit să vorbească despre valori era Mihai Ralea, iar nu H.-R. Patapievici, care pretinde a reprezenta „tabla de valori acceptate”. De cine „acceptate”? De impostori?
Crede că mai triumfă Patapievici și comilitonii „demascând”, cu ironie internaționalistă, sintagma poet național. Știm că de la Manifestul Partidului Comunist (1848) încoace tot ce este național le stă în gât autorilor de utopii globaliste. Cum să nu se plângă, precum studenta de la Fizică, de „naționalismul” lui Eminescu, echivalentul „tuberculoasei” din 1935? S-o creadă „corecții” că englezii se vor lepăda de Shakespeare (numit chiar de Eminescu poet național) al Albionului, s-o creadă că germanii se vor lepăda de Goethe („poet național și educator național”, cum l-a numit Fritz Martini), s-o creadă aceiași că americanii se vor lepăda de Walt Whitman (numit de Harold Bloom „poetul național” al Statelor Unite) etc. În fine, s-o creadă noii ideologi că românii se vor lepăda de poetul lor național!
Cartea de față (care valorifică texte risipite prin reviste sau din Eminesciene, 2012, altele inedite) își propune să facă o concesie „corecților politici“: să arate de ce Eminescu este incorect politic. Și asta deoarece un domn ca Patapievici s-a grăbit să pună diagnosticul, dar uitând, în izbucnirea sa în bocet, să și-l argumenteze. Îi venim, aici, în ajutor.
Ne cerem iertare de la părintele-scriitor Ștefan Baștovoi că am parafrazat, în oglindă, titlul unei cărți a dumisale din 2010: Diavolul este corect politic.
Diavolul, da! Însă nu și Eminescu!

Theodor Codreanu

a-apc483rut-cartea-e2809eeminescu-incorect-politice2809c-scrisc483-de-theodor-codreanu-900x506

Disponibilă și la Librăria Sophia .  Pentru comenzi completați formularul de contact, în care vă rugăm să precizați cartea pe care o doriți.

Despre Theodor Codreanu

A fost nascut la 1 aprilie 1945 in satul Sarbi, com. Banca, jud. Vaslui. Parintii sai, Iordachi si Tinca erau tarani. Dupa studiile medii, a terminat cursurile Facultatii de Filologie, sectia Limba si literatura romana, la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iasi (1965-1970). Este profesor de limba si literatura romana, titular la Liceul Teoretic „Cuza Voda” Husi, jud.Vaslui si in invatamant de peste 30 de ani. Si-a dat gr. didactic I si doctoratul in filologie in 2001. Este casatorit si are 2 copii : Teolin si Dragos. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, membru al Societatii Scriitorilor „C.Negri” din Galati, membru al Academiei Internationale „M.Eminescu” din India cu sediul la Calcutta, membru al Centrului Academic International „M.Eminescu” din Chisinau, Republica Moldova. Este un reputat cercetator in literatura beletristica, istorie si critica literara, publicistica, istorie, filosofie. Activitatea sa in didactica si cercetare metodico-literara este recunoscuta. A functionat la scolile din mediul rural Orgoesti (com. Bogdanesti – Vaslui) si Dodesti (com.Viisoara – Vaslui), apoi, prin concurs, la Liceul „Dimitrie Cantemir” Husi si din 1978 pana in prezent, la Liceul teoretic „Cuza Voda” Husi. De-a lungul anilor, a fost sef de catedra, iar dupa 1980 – responsabil al Cercului Pedagogic nr.1 din zona Husi al profesorilor de limba si literatura romana si metodist din partea Inspectoratului Scolar al judetului Vaslui. A facut parte, in doua perioade, din Comisia Nationala a Concursului de limba si litaratura romana „M.Eminescu”. Autor a zeci de articole pe teme pedagogice si metodice publicate in „Tribuna Scolii”, „Cronica”, „Astra”, „Luceafarul”, „Vremea noua”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Scanteia”, „Convorbiri literare”, etc. Autor de editii in colectii scolare din opera lui I.L.Caragiale si G.Bacovia, la editurile Porto-Franco, Galati si Institutul European din Iasi. Volume publicate : „Marele zid” (roman, Ed. Junimea, Iasi 1981); „Eminescu – Dialelctica stilului” (eseu critic, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1984); „Modelul ontologic eminescian” (Ed. Porto-Franco, Galati,1992);”Istoria Husilor” (Ed. Porto-Franco, Galati,1995); „Provocarea valorilor” (Ed. Porto-Franco, Galati,1997); „Dubla sacrificare a lui Eminescu” (trei editii 1997-1999); „Varvarienii” (roman, Ed. Porto-Franco, Galati,1998); „Eseu despre Cezar Ivanescu” (Ed. Macarie, Targoviste, 1998); „Controverse eminesciene” (Ed. Viitorul Romanesc, Bucuresti-2000); „Fragmentele lui Lamparia” (Fundatia Scrisul Romanesc, Craiova-2002); „Complexul Bacovia” (Ed. Junimea, Iasi-2002). Colaboreaza cu presa in peste o mie de articole, studii, cronici, recenzii, eseuri, in majoritatea revistelor din tara si in publicatii din Republica Moldova, Iugoslavia, S.U.A.; A primit numeroase premii, medalii, distinctii: Medalia jubiliara Eminescu – 150, acordata prin brevet si decret prezidential semnat de presedintele Emil Constantinescu in anul 2000; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova si Premiul Societatii Scriitorilor „C.Negri” din Galati pentru volumul „Modelul ontologic eminescian”; Premiul National „M.Eminescu” – Suceava, 2000, pentru volumul „Dubla sacrificare a lui Eminescu”; Premiul revistei „Literatura si arta” din Chisinau, anii 1998-2000; Diploma de Onoare pentru merite in invatamant inmanata de Inspectoratul Scolar Vaslui 2001; nominalizat „Om al anului international-2001” de catre The International Biographical Centre din Cambridge, Marea Britanie, pentru 30 de ani de activitate cultural-literara si inclus in Dictionarul personalitatilor contemporane – Who is Who in the 21st Century. Este Cetatean de Onoare al Municipiului Husi, din 2001.

 

Dialogurile unui „provincial”

Cele două decenii de „liberă circulație” […] n-au avut nici o urmare spectaculoasă asupra scriitorului român. În primul rând, nu i-a dat geniu, fiindcă geniul nu depinde de mediul social. Dimpotrivă, această libertate l-a dezavantajat, fiindcă l-a dezgolit de aura pe care se iluziona că o are în regimul comunist. Revoluția a dat o lovitură năprasnică intelighenției românești. Dacă înainte scriitorul era anihilat, pietrificat de ideologie, acum ideologia se lăbărțează fără opreliști în destinul său. Și atunci, și acum, scriitorul are succes în măsura în care se supune comandamentelor ideologice. El a trecut de la marxismul ceaușist la neomarxismul „corectitudinii politice”. Numai așa poate ajunge un răsfățat în mass-media, diriguitor de opinie publică, șef de instituții culturale, premiat, academician, decorat cu înalte distincții republicane etc. În ce mă privește, am sperat că libertatea pe care mi-am asumat-o în anii comunismului va avea consecințe asupra „libertății” postdecembriste. Numai că această libertate e din ce în ce mai mult spulberată de libertinajul fără margini, oglindă a lipsei statului de drept. Singura șansă a unui intelectual, oriunde pe mapamond, este să rămână prieten al adevărului.

Theodor Codreanu

În curând și la Librăria Sophia . Pentru comenzi completați formularul de contact, în care vă rugăm să precizați cartea pe care o doriți.

A doua schimbare la față

(o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne)

Ediția a doua revăzută și adăugită

scrisă de Theodor Codreanu

„Crunta ironie a făcut ca România să aibă, după 23 august 1944, o cu totul altă schimbare la față decât visase Cioran, în cartea din 1936, împreună cu generația lui. România a avut parte de fața comunistă. Iar când aceasta părea că o să dispară în 1936, încât până și scepticii Emil Cioran și Eugen Ionescu au tresărit întorcându-și privirile către țară, după atâta amar de vreme, cu mare speranță, s-a dovedit că noua schimbare la față e tot una aberantă, dar cu mult mai parșivă decât cea veche, căci ar putea să însemne nu schimbarea la față, ci dispariția însăși a României.“

Autorul

 Cu oarece vreme în urmă, un oarecine, bucureștean țâfnos și snob cu miros de mititei, vrând să-l ia în derâdere pe un provincial, l-a întrerupt mitocănește spunându-i: „Lasă-ne, băi, cu chestiile astea venite de la Huși!“ Nu a fost singura dată când mi-a fost dat să observ un imbecil complex de superioritate neacoperită care se manifestă la inși care, neavând nici un alt merit decât pe acela de a se fi născut în Capitală sau, cel puțin într-un mare centru județean, îi iau peste bombeu pe cei care trăiesc în locuri mai puțin la vedere cum, bunăoară, este mai sus pomenitul oraș moldav. Că mulți grei ai culturii și științei românești s-au născut ori au trăit acolo, nu contează pentru cei ce se simt bine și plini de importanță emițând asemenea sentințe. În ce mă privește, un locuitor al Hușilor mi-a produs o revelație. Se numește Theodor Codreanu, este un distins filolog, un scriitor admirabil și, mai presus de toate, este o mare conștiință. Opera sa, până la cartea la care mă voi referi în cele ce urmează, numără, deja, peste douăzeci de titluri. Ajung, astfel, la un adevărat eveniment provocat de autorul nostru împreună cu mai vechii mei prieteni de la editura „PRINCEPS EDIT“ din Iași, Daniel Corbu și Călin Cocora, cel de-al doilea fiind și redactorul primei și, sper, nu al ultimei ediții a unei cărți care, fără nici o îndoială, este o capodoperă. „A doua schimbare la față“ este o imensă și multiplă provocare pe care Theodor Codreanu o lansează unei Românii în declin, fără să se lase nici măcar o clipă impresionat de trendul impus de o politică dezastruoasă în absolut toate domeniile, dar proclamată ca fiind corectă de către o clasă politică desțărată și coruptă până dincolo de limitele imaginabilului. Celor cărora cuvântul capodoperă le-ar putea părea exagerat, le voi spune că-l folosesc, în legătură cu un contemporan, abia pentru a doua oară în câteva zeci de ani. În plus, de la prima până la ultima literă, cartea lui Theodor Codreanu acoperă pe deplin orice elogiu, iar asta nu numai datorită curajului extraordinar de a spune lucruri pe care destui le gândesc, dar nu au nici mijloacele, nici știința de a le exprima, ca să numai vorbesc de spaima, pe care foarte mulți o au, de a mai folosi concepte ostracizate, naționalismul fiind doar unul dintre ele…

„A doua schimbare la față“ este o carte care vine într-un moment în care a vorbi despre posibilitatea dispariției românilor din istorie nu mai ține de scenarii catastrofice, de disperări existențiale, ci de evidență. Oamenii lucizi, atâția câți se mai află, iar Theodor Codreanu este unul dintre ei, se văd puși la zidul morții civice dacă îndrăznesc să ia o poziție, fie și una firavă, împotriva unui adevărat genocid cultural, social și economic la care românii sunt supuși după ieșirea din zodiac a ciumei roșii a bolșevismului. Ne-am trezit, după 1989, calificați în toate modurile posibile. În opinia formatorilor de opinie, suntem un popor sanguinar, violent, xenofob, antisemit, incapabil de a asimila modelele occidentale, singurele validate de curentul mondialist și, prin urmare, nedemn de a fi acceptat ca atare, decât cu prețul unei spălări de creiere generalizate. Tot ce am fost sau am realizat în istorie ține de domeniul mitului, cultura noastră, dacă nu este inexistentă, este, cel mult, periferică și, ca atare, nesemnificativă. Simbolurile noastre naționale sunt considerate a fi ridicole și fără valoare, Eminescu fiind cazul caracteristic prin excelență. Mass media extreme de inteligent controlate și direcționate, intelighenția  grăbită, ca și altădată, să abdice de la datoria firească de a conserva valorile noastre, câte sunt, o adunătură care se pretinde clasă politică, au consacrat un regim care poate fi numit nu democrație, ci cleptocrație, chestiune sesizată și demonstrată în mod strălucit de autor. Cele mai certe semne ale primejdiei sunt date de seria de asalturi la adresa a tot ceea ce este, sau mai este, românesc. Masivul eseu al lui Theodor Codreanu ia act de toate acestea, dar și de altele, și radiografiază cu precizie de bisturiu cu laser situația societății românești, plecând tocmai de la Eminescu, cel care, vezi Doamne, îi oripilează până la vomă pe cei care sunt, direct sau din umbră, dar mereu la adăpostul corectitudinii politice. REPLICĂ PE CÂT DE EVIDENTĂ, PE ATÂT DE ASUMATĂ, la prea puțin cunoscuta „Schimbarea la față a României“ a lui Cioran, cartea lui Theodor Codreanu prezintă riscul de a fi trecută pe o invizibilă, dar existentă listă neagră, precum multe alte valori, deși ar merita să fie trecută printre lecturile de căpătâi, adică obligatorii, în toate liceele și universitățile românești. ÎN CE NE PRIVEȘTE, NE NUMĂRĂM PRINTRE CEI CĂRORA CHIAR LE PASĂ de ceea ce se întâmplă cu această țară în care a fi patriot a ajuns lucru scârbavnic și de mare rușine și, prin urmare, ne vom strădui ca imensul efort al minții acestui autor să nu răsune doar în pustiu. Închei, deocamdată, căci voi reveni asupra acestei, repet, capodopere, prin apelul la soluția ieșirii din marasm propusă de autor, singura de altfel, anume revenirea la doctrina propusă de Eminescu – redescoperirea arheității naționale care, pentru noi, presupune și întoarcerea la adevăratele valori creștine.

cartea-e2809ea-doua-schimbare-la-fac89bc483e2809d-de-theodor-codreanu-562x750

Disponibilă și la Librăria Sophia

Pentru comenzi completați formularul de contact, în care vă rugăm să precizați cartea pe care o doriți.

 

 

A apărut cartea

«Refuzul sfințeniei» scrisă de Mugur Vasiliu

Refuzul sfințeniei

sau despre ortodocșii și paradocșii de noi

Exerciții de oceanografie ortodoxă

În fiecare zi avem această oportunitate, avem acces la calea sfințeniei, putem porni pe drumul spre sfințenie.
Trecem răscrucile drumurilor, alegându-l de fiecare dată pe celălalt, fără să ne pese unde ne ducem.
Mersul nostru a pierdut calea dreaptă – oricare dintre drumuri ne poate părea cel drept. Și totuși în fiecare răscruce unul dintre drumuri este cel drept. Nu facem altceva în fiecare zi decât să refuzăm acest drum, mai mult sau mai puțin explicit, mai mult sau mai puțin conștient. Refuzul sfințeniei este integral opera modernității, a pseudo-modernității, sau poate cu o expresie mai potrivită a post-umanității.
Post-omul poate refuza, din vocația sa de apartenență la clasa sau la regnul modern sau post-modern – și nu la cel dumnezeiesc -, poate refuza – și o face – singura sa salvare: mântuirea.

Disponibilă și la Librăria Sophia.  Pentru comenzi completați formularul de contact, în care vă rugăm să precizați cartea pe care o doriți.

A apărut cartea

«Raportul orbului» scrisă de Mugur Vasiliu

Raportul orbului

Exerciții de oceanografie ortodoxă

Mult trâmbițata criză mondială nu este altceva decât începutul unei revoluții mondiale ce se desfășoară atipic pentru noi, în afara tiparului pe care noi deja îl cunoaștem din experiență (experiența noastră de câteva decenii).

O numim revoluție într-un mod impropriu, căci este vorba de fapt despre o disoluție – cel puțin în ceea ce ne privește. Mai precis este un fenomen ce are în vedere – după planuri și statute foarte exacte în care se vorbește despre pești, vărsători, ere noi, o nouă ordine mondială, egalități, fraternități, libertăți ș.a.m.d. – întoarcerea omului pe o altă cale, mai exact întoarcerea feței omului contemporan de la Hristos.

Acest demers este în plină desfășurare și are scopuri explicit înscrise în documentele de bază ale iudeofrancmasoneriei – indiferent dacă cei mai mici dintre masoni au sau nu habar de ceea ce li se petrece. E vorba despre punerea în practică a unei doctrine ce s-a dezvoltat ca o plagă în ultimele secole.

Ținta este clară: înlocuirea, alungarea omului îndumnezeit, înduhovnicit; sfârșitul „erei creștine“, alungarea lui Hristos.

Disponibilă și la Librăria Sophia. Pentru comenzi completați formularul de contact, în care vă rugăm să precizați cartea pe care o doriți.

 

Despre Mugur Vasiliu

Mugur Vasiliu (n. Bacău, 9 martie 1965) Biografie Facultatea de Litere, secţia română-engleză, Universitatea din Bucureşti, promoţia 1991; Doctorand al Universităţii din Bucureşti, Catedra de literatură – specializarea Ştiinţe filologice, cu lucrarea “Prolegomene la o nouă hermeneutică a textului folcloric” 1991-Muzeul Ţăranului Român, secţia de cercetare ştiinţifică în antropologie culturală; 1998-Guvernul României, Departamentul Informaţiilor Publice, Subsecretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni; 1999-Guvernul României, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni; 1999-Ministerul Învăţământului “ Centrul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, Departamentul de Cercetare şi Documentare; 2001-Editura Christiana; 2001-Radio România Tineret; 2002-Editura SCARA; 2003-B1 TV; 2003-Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere “ Cursul de Comunicare interculturală “ Folclor; 2004-Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere “ Cursul de Comunicare interculturală “ Folclor. Funcţii deţinute: Cercetător ştiinţific în antropologie culturală în cadrul Muzeului Ţăranului Român; Director al revistei ”Scara” editată de Asociaţia Română pentru Cultură şi Ortodoxie; Subsecretar de stat Guvernul României, Departamentul Informaţiilor Publice; Secretar de stat Guvernul României, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare; Director de studii Centrul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, Departamentul de Cercetare şi Documentare; Director al întâlnirii românilor de pretutindeni, Sibiu 2000 “ ROMFEST 2000; Director de editură – Editura Christiana; Realizator al emisiunii săptămânale radio (în direct) “ Moralia; Realizator al emisiunii săptămânale de cultură (în direct) “ 100 DE MINUTE PE CALEA VICTORIEI “ B1 TV. Activităţi în cadrul Muzeului Ţăranului Român: Cercetări de teren:- Săpânţa, Maramureş, 1991, 1992 – Mănăstirea Putna, 1992 – Mănăstirea Râmeţ, 1992 – Mănăstirea Horezu, 1992 – Scheii Braşovului, 1993 – Bărăgan, Ialomiţa-Constanţa, 1993 – Dobroteşti, Teleorman, 1992, 1993, 1994 – Brăneşti, Ilfov, 1994, 1995 – Liteni, Suceava, 1995 – Pietroasele, Buzău, 1995, 1996 – Tescani, Bacău, 1996, 1997 – Plopşor, 1997 Expoziţii – “Crucea” “ expoziţia permanentă a muzeului – Expoziţia “Crucea “ semn şi materie”, Paris, 1994 Activităţi în cadrul Guvernului României: Elaborarea si editarea celor 10 Programe de acţiune pentru fluidizarea relaţiilor statului român cu comunităţile româneşti din lume; Elaborarea unei strategii coerente de colaborare şi conlucrare cu românii din lume “ Întru apărarea comunităţilor româneşti din lume; Elaborarea Hotărârii de Guvern pentru înfiinţarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare; Înfiinţarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare; Vicepreşedinte al Subcomisiei pentru minorităţi la Tratativele de la Budapesta 1998, în a doua sesiune a Comisiei Mixte Bilaterale Româno-Maghiare; Elaborarea şi popularizarea în mediile politice şi administrative româneşti a unei prezentări a situaţiei reale a comunităţilor româneşti din Ungaria “ Raport privind situatia comunităţii româneşti din Ungaria; Organizarea primei întâlniri a celor mai importanţi jurnalişti din România şi Basarabia, la Chişinău – decembrie 1998. Colaborări în publicistică: “Glasul” ” ziarul Ligii studenţilor, 1991; Monografia ”Dobroteşti, un sat din Teleorman”; Volumul ”Picu Pătruţ”; Revista Muzeului Ţăranului Român, ”Rosturi”, 1992; “Scara “ revista de oceanografie ortodoxă”, 1996; Cotidianul ”Flux”, din Basarabia, 1998-2004; “Curierul naţional”, 2004 Colaborări în domeniul filmului şi televiziunii: Televiziunea naţională “ 1990-1993 Fundaţia Arte Vizuale ” 1996, 1997 Pro TV “ 1995 Video Est “ 1997, 1998 B1 TV “ 2002,2003 Naţional TV “ 2004 “ realizatorul emisiunii TalkShok Filme Autor al filmelor documentare:”Mumele”, 1995; “Tonel şi Vieru sau despre rostul cântării”, 1996; “Lumea pe dos sau despre rostul carnavalului”, 1998 Distincţii Premii obţinute de filmul ”Tonel si Vieru”: Premiu de regie- Festivalul de film documentar Etnos, Bacău, 1996; Premiul CNC, Festivalul de film de la Tg. Mureş, 1996; Premiul Non Fiction- Festivalul de film de la Tg. Mures, 1996; Premiul British Council- Festivalul de film antropologic Sibiu, 1996; Premiul special al Uniunii Asociaţiilor Realizatorilor de Film din România, Festivalul Dakino- Bucureşti, 1997; Premiul Asociaţiei Profesioniştilor din Televiziune, 1997; Selecţionări: Festivalul de la Gyor, Ungaria, 1997; Festivalul de film documentar Cinema du Reel- Paris, 1997 Lucrări publicate “Mihai Eminescu. Mărturie despre mine însumi”, 2002; ”Mâna Arhanghelului Mihail. Lecţia de anatomie teandrică”, 2002; ”Despre Zbor şi Moarte”, 2002 Activitate Membru fondator al Ligii Studenţilor din România, 1989-decembrie Membru fondator şi organizator al Pieţei Universităţii, aprilie-iunie 1990 Membru fondator al Mişcării pentru România, 1992 Membru fondator şi preşedintele Asociaţiei pentru cultură şi ortodoxie Directorul întâlnirii românilor de pretutindeni, ROMFEST 2000, Sibiu.

theodor codreanu si mugur vasiliu - eminescu intru adevar dec 2.2 - mic

7 comentarii »

  1. Reblogged this on anomismia.

    Apreciază

    Comentariu de anomismi44 — 6 Decembrie 2015 @ 18:53 | Răspunde

  2. off topic: Un film frumos despre Sfantul Spiridon al Trimitundei (praznuit pe 12 decembrie)

    Apreciază

    Comentariu de evtodiev — 7 Decembrie 2015 @ 09:30 | Răspunde

  3. off topic:
    Un film frumos despre Sfantul Spiridon al Trimitundei (praznuit pe 12 decembrie)

    Apreciază

    Comentariu de evtodiev — 7 Decembrie 2015 @ 09:48 | Răspunde

  4. […] si ce putem citi la EMINESCU ÎNTRU ADEVĂR – Theodor Codreanu şi Mugur Vasiliu la Suceava de pe blogul Bucovina […]

    Apreciază

    Pingback de Conferinta MUGUR VASILIU si THEODOR CODREANU la Suceava, joi, 10 decembrie 2015, ora 18.00 | Saccsiv - Weblog — 7 Decembrie 2015 @ 11:55 | Răspunde

  5. Vă invităm la
    conferinţa cu tema
    EMINESCU ÎNTRU ADEVĂR
    susţinută de
    eminescologul Theodor Codreanu şi
    scriitorul Mugur Vasiliu
    Se vor lansa cărţile:
    • Eminescu incorect politic, A doua schimbare la față şi Dialogurile unui „provincial” de Theodor Codreanu
    • Refuzul sfințeniei şi Raportul orbului de Mugur Vasiliu.

    Organizatori:
    asociaţia Bucovina Profundă, asociaţia Sfinţii Români, editura Scara si ASCOR – Suceava
    la Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava
    Corpul E , în Aulă
    joi, 10 decembrie 2015, ora 18.00

    Scurte prezentări ale celor 5 cărţi şi ai celor doi autori găsiţi in linkul de mai jos:
    https://bucovinaprofunda.wordpress.com/2015/12/05/eminescu-intru-adevar-theodor-codreanu-si-mugur-vasiliu-la-suceava/

    Apreciază

    Comentariu de Mircea Puşcaşu — 8 Decembrie 2015 @ 02:02 | Răspunde

  6. Buna ziua,

    Veti transmite si live pe internet?

    Apreciază

    Comentariu de Dragos — 9 Decembrie 2015 @ 15:26 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: