Bucovina Profundă

11 Mai 2016

VIRGIL TOTOESCU, PREZENT! Ca o lacrimă de sânge a căzut o stea… 11 mai 2016

virgil-totoescu-114VIRGIL TOTOESCU, PREZENT!

Ca o lacrimă de sânge a căzut o stea…

Virgil Totoescu a plecat la Dumnezeu, astazi 11 mai 2016*.

( Fiica dlui Totoescu, doamna Gabriela Beldie, care a fost lângă el în ultimile clipe, ne-a mărturisit că dl. Virgil a adormit in seara zilei de 10 mai, la ora 21:15. )

Instructor legionar, sef legionar al regiunii Sighisoara, supravietuitor al  temnitelor comuniste, ucenic al marturisitorului Traian Trifan, Virgil Totoescu a jertfit 14 ani tinerete pe altarul credintei stramosesti, spre mantuirea Neamului Românesc. Dumnezeu sa-l odihneasca cu Dreptii si pe noi sa ne miluiasca pentru rugaciunile marturisitorului Sau!

Înmormântarea va avea loc vineri, 13 mai 2016, ora 13, la Biserica Sfânta Treime din Siret, Suceava.


La Aiud, în 2011, cu comandanţii legionari Gheorghe Grecu și Nae Roşca. Acum tot cu ei la braț în Veșnicie.

nae rosca Ghe Grecu virgil totoescu


 

Virgil Totoescu, in 2014,  la vârsta de 93 de ani, revine la Aiud, în ciuda vârstei şi stării precare de sănătate, pentru a fii alături de camarazii alături de care a suferit în închisorile comuniste. Fragmente din discursul său:

(VIDEO: Florian Cristache)


Virgil Totoescu – Extrase din cuvântul rostit la Aiud 2009:

 Ar fi necesară condamnarea comunismului pentru o bună pedagogie a neamului românesc

„Eu am spus într-o altă împrejurare, la televizor, când s-a discutat despre condamnarea comunismului – nu din dorinţa de răzbunare, eu i-am iertat pe toţi, dar pentru o bună pedagogie a neamului românesc – ca cei care au încălcat legile din perioada comunistă să fie judecaţi după legile comuniste. Fiindcă se spunea să ai asistenţă juridică şi religioasă, să nu fi schingiuit… ori când erai arestat te luau la bătaie de cum intrai acolo, ca să te intimideze şi să te aducă în situaţia de a declara tot ce voiau ei.

Unii au fost mai rezistenţi şi au tăcut, cu preţul unor chinuri mai îndelungate, alţii [mai puţin rezistenţi] au cedat, pentru că fiecare avem o anumită limită de rezistenţă. La unul numai te stropşeşti şi spune tot, altul, îl baţi şi îl chinui şi nu spune nimic.

Oriunde în lume ordinul nu anulează legea, ori tot sistemul comunist a fost [dat] pe nişte dispoziţii precise care încălcau legea, având la bază un principiu leninist: Revoluţia proletară nu poate fi îngrădită de lege.

Gardienii au fost recrutaţi din oamenii cei mai decăzuţi, [iar ei] nu au reprezentat Aiudul, populaţia din Aiud. Ei au fost  nişte unelte care au executat nişte ordine; dimineaţa când veneau li se făcea o oră de educaţie politică, în care erau otrăviţi sufleteşte, instruiţi cum să ne facă viaţa mai grea, iar seara trebuiau să raporteze ce au făcut.

Mântuitorul spunea într-un loc următorul lucru: Din mâinile voastre voi cere sufletele lor. Acest lucru este valabil pentru părinţi, profesori şi educatori, dar este valabil şi pentru funcţionarul public. De ce? Fiindcă el are datoria să creeze un climat moral şi spiritual, în care fiecare dintre noi să ne putem dezvolta”.

 

„Nu se pot rezolva problemele sociale atâta timp cât nu va fi o reformă morală şi spirituală. Criza lumii, nu doar a individului, este de natură morală şi spirituală şi până nu se vor rezolva acestea din urmă lucrurile nu se vor îndrepta.

Ni s-au dat false idealuri, ca de exemplu consumismul. Satana a făcut pe om să-şi facă din viaţă un scop, dar viaţa nu este un scop, ci un mijloc de a ajunge la mântuire. Ţinând seama de acest lucru în fiecare clipă atât gândul nostru, cât şi vorba şi fapta trebuie să o raportăm la Hristos, la Dumnezeu.

Singurul reper moral este Dumnezeu, care este suma perfecţiunilor. Oamenii, oricât de mari ar fi, au şi umbre… şi când ne raportăm la o fiinţă umană putem greşi.

Revoluţia trebuie să înceapă cu noi înşine, să ne transformăm din punct de vedere moral şi spiritual, să fim iubitori de Dumnezeu şi de adevăr, de aproapele şi să căutăm să ne cenzurăm şi gândul nostru şi vorba noastră şi fapta noastră cu principiul absolut. Şi atunci lucrurile se vor îndrepta. Până atunci să ştiţi că nu există soluţie materială care să poată rezolva problemele noastre”.

 

„Bătălia mare este împotriva culturii creştine şi împotriva creştinismului în general. Apusul este pe jumătate desacralizat, Uniunea Europeană în legislaţia ei nu a trecut nici un rând despre faptul că cultura europeană este de sorginte creştină. A protestat şi Biserica catolică şi Biserica Ortodoxă, fără efect însă.

Uitaţi-vă la subcultura care se propagă şi în care este prins tineretul, în care este atacată în mod deosebit familia. În toate filmele se despart cu multă uşurinţă, îşi încep viaţa sexuală înainte de mariaj, căsătoria devine un simplu contract şi nu mai este o Taină.

Se urmăreşte să ne pierdem identitatea. A apărut dictatura minorităţilor. Vedeţi problema icoanelor, aparent minoră, dar mai sunt şi altele în care majorităţile sunt obligate să se supună minorităţilor, ceea ce este o aberaţie. Sunt homosexualii şi lesbienele care cer drepturi, căsătorii şi strigă că sunt persecutaţi – bine, [aceasta] este o boală pe care caută insidios să o extindă. Vor să se căsătorească şi să înfieze copii. Nu am nimic cu ei, dar este bine să observăm lucrurile acestea.

Deci instituţia creştină, vreau să spun familia, care este baza, celula pe care se dezvoltă o societate şi care consolidează un neam este atacată în ea”.

 

„Cei care au luptat din anul 30 împotriva lui Hristos luptă şi acum. La evrei majoratul era la vârsta de 30 de ani, iar Hristos a respectat exact acest lucru şi la 30 de ani Şi-a început activitatea. Dar de cine s-a izbit? De sinedriu, de farisei, de cărturari, fiindcă El venea cu un alt mesaj, total opus concepţiei de viaţă materialiste a vremii – şi pe care o trăim şi acum, pentru că idealul nostru de viaţă este materia.

Da, există o conspiraţie – şi nu este o teorie – împotriva culturii şi creştinismului, pe care o vedem [dezvoltată] în mijloacele mass-media. Şi este un atac continuu şi repetat…”

 

Extrase din cuvântul D-lui Virgil Totoescu (+ 11 mai 2016), rostit la

Simpozionul Biografii recuperate, Aiud 2009

şi publicate în Revista Gând şi Slovă Ortodoxe, nr. 4(34)/ 2010


Emisiune  PLUS TV, 19.09.2011

Editie Finala – Aripi Frante – Virgil Totoescu


Virgil Totoescu, discurs la Mănăstirea Sâmbăta de Sus in 23-25 iulie 2010. Zilele Rezistenţei Naţionale Anticomuniste, ceremonia de comemorare a partizanilor anticomunişti din Munţii Făgăraşului (1948-1957).


 

Virgil Totoescu, fragmente din volumul Aiudule, Aiudule

Ed. Renasterea, Cluj-Napoca, 2011

„Aiudul a rămas o pagină excepţională în viaţa noastră, în viaţa celor de acolo şi cu un ecou deosebit în afară, şi pentru ceilalţi, pentru că preocupările noastre spirituale n-au putut fi înfrânte. Am suferit de foame, de frig, dar legătura cu Dumnezeu n-am rupt-o. M-a ajutat pe mine, şi pot spune şi pe ceilalţi, ne-a ajutat Dumnezeu să transformăm celula în chilie. Daţi-vă seama, ştiam evanghelii în întregime, Evanghelia lui Ioan în întregime, Predica de pe munte a Mântuitorului – capitolele 4,5,6 din Evanghelia lui Matei, părţi din Epistolele Sfântului Apostol Pavel, Epistolele Soborniceşti ale Sfântului Apostol Petru, a Sfântului Evanghelist Ioan. Nu mai vorbesc de poezii şi de lucrurile ăstea memorate. Plus acatistele, paraclisele se ştiau tot pe dinafară. Întrucât un material de întreţinere, de luminare şi de cultivare a noastră a existat transmis prin memorie. Deci îţi aranjai viaţa de celulă în raport de structura ta sufletească. Alţii care aveau şi alte preocupări, de exemplu ştiinţifice, sau literare, sau de altă natură puteau să le cultive, pentru că se găsea elementul uman care să le poată transmite, erau cadre universitare, oameni deosebit de bine pregătiţi de la care puteai să însuşeşti anumite discipline.” (Aiudule, Aiudule, Cluj-Napoca, Renasterea, 2011, p. 66)

„O lume care este bazată pe dragostea creştină, pe dragostea de neam, care-şi rezolvă toate lucrurile dezinteresat, nu prin dorinţa de profit, singurul profit este cel moral şi spiritual, pe care-l ai în toată acţiunea asta. Lumea dacă vrea să moară urât să meargă mai departe pe drumul care merge. Dacă vrea să moară frumos, să urmeze idealul creştin. Care-a fost idealul…? Aducerea în respiraţia statului acestuia şi a tuturor românilor duh creştin şi românesc. Ăsta este idealul. Însuşindu-ne cu toţii aceste gânduri şi aceste sentimente nu o să facem, când avem un litigiu între noi, nu-l vom rezolva decât în lumina adevărului şi-n lumina dreptăţii. Voi şti să cedez? Vei şti să cedezi? Când e cazul? Adică, de ce dragostea de Dumnezeu şi de adevăr? Şi dreptatea, sigur că da, toate acestea care se includ în trăire.” (Aiudule, Aiudule, p. 69)

„…eu îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru perioada de închisoare. De exemplu, când eram la mină, mă retrăgeam pe galerie, stingeam lampa, rămâneam cu mine într-o beznă, întunericul întunericului, nu poate exista un întuneric mai mare decât ăsta în care eram acolo. În atmosfera aceea puteai să meditezi, te puteai ruga, te puteai analiza, îţi puteai diseca sufletul, şi toată viaţa, cu părţile pozitive şi negative, fiindcă nimeni nu este fără de păcat între noi. Să avem întotdeauna aceasta înaintea ochilor smerenia.” (Aiudule, Aiudule, p.71-72)

„- Cum vedeţi viitorul?
– Îmi dau seama că generaţia mea se va stinge, dar am să vă spun un lucru pe care mi l-a spus un ţăran după ce m-am eliberat. El a fost prizonier în primul război mondial, la ruşi. Îmi spune el următorul lucru: – Domnule Totoescu, Hristos nu poate lăsa atâta sânge nevinovat să curgă în zadar, ideea că jertfa rodeşte.
Aşa cum în timpul Tainei Pocăinţei picătură de lacrimă nu se pierde înaintea lui Dumnezeu, aşa nu lasă Dumnezeu să piară suferinţa care a fost închinată unei cauze sfinte şi curate, ea va rodi în timp. (Aiudule, Aiudule, p.75-76) (…)
Să nu dezarmăm! În poeziile lui Radu Gyr, spun cruciaţii când se întorc din cruciadă, Gottfried către celălalt: „Noi am pus spade în mâini ce nu sunt încă”, adică perenitatea idealului. Nu spada reală, materială, ci a gândului, a inimii. Dacă reuşeşti să te apropii de Dumnezeu cu gând curat, el nu te părăseşte niciodată.
Voi, generaţia tânără, aveţi datoria de a spune adevărul despre ceea ce a fost, adevăr care trebuieşte spus. Noi avem o tendinţă, aceea de a ne lua modele. Să ştiţi, chiar şi cele care prezintă perfecţiuni, perfecţiunea nu o atingem niciodată, au şi ele anumite umbre. Singurul care este fără umbră este acela care a îndrăznit să spună adversarilor săi: Cine Mă poate dovedi că am păcat? Acela este Hristos. Deci să ne raportăm la El, nu la persoane intermediare. Ei ne pot fi lumini pe o anumită perioadă de dezvoltare, dar nu ca să fie ei modele. Modelul este Hristos, fiindcă în El nu există umbră, în clipa în care mă raportez la Dânsul, mă raportez la Duhul pe care l-a adus, la învăţătura pe care a dat-o.” (Aiudule, Aiudule, p.76)

4 comentarii »

  1. […] Bucovina Profunda Preluare: […]

    Apreciază

    Pingback de Virgil Totoescu a plecat la Ceruri la 95 de ani | MĂRTURISITORII — 12 Mai 2016 @ 10:15 | Răspunde

  2. Virgil Totoescu a murit pe 10.05 ora 21, 15. Am fost langa el…

    Apreciază

    Comentariu de Gabriela Beldie — 13 Mai 2016 @ 22:11 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: