Bucovina Profundă

28 Noiembrie 2016

Ziua Bucovinei. Cum s-a unit Bucovina cu Patria Mamă în 28 noiembrie 1918

Filed under: Bucovina profundă,lupta impotriva uitarii,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 15:49

unirea-bucovinei-cu-romania

Ziua Bucovinei

Cum s-a unit Bucovina cu Patria Mamă în 28 noiembrie 1918

În toamna anului 1918 s-a prăbușit monarhia Austro-Ungară. Profitând de acest fapt, locuitorii din statul dualist au făcut uz de dreptul la autodeterminare al popoarelor proclamat în declarația celor 14 puncte a președintelui american Woodrow Wilson. Croații, cehii, slovacii, polonezii, bosniacii și românii au manifestat în sensul desprinderii de Viena.

Pe 17 octombrie 1918 deputații români din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Național Român din Austria, iar pe 22 octombrie apărea la Cernăuți primul număr al gazetei Glasul Bucovinei. În paginile sale se scria: “Vrem să rămânem români pe pământul strămoșesc și să ne cârmuim singuri, cum o cer interesele noastre românești”. Pe 27 octombrie Adunarea Constituantă a Bucovinei a decis “Unirea Bucovinei cu celelate țări românești într-un stat național independent”. A fost ales un Consiliu Național ca organ reprezentativ al Bucovinei, în frunte cu Iancu Flondor. Ca urmare a abdicării împăratului Carol I, în Austro-Ungaria s-a instaurat anarhia. Pentru a împiedica acțiunile teroriste ale ucrainenilor și a stopa pericolul bolșevic, Consiliul Național Român a solicitat trupe române pentru a restabili ordinea. Regele Ferdinand încuviițează această cerere.

 

Palatul Metropolitan din Cernăuți, locul unde s-a proclamat unirea

Pe 28 noiembrie, la Cernăuți, s-a decis în unanimitate: “Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și fiind investit singur cu putere legiuitoare, în numele Suveranității Naționale, Hotărâm Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”. În declaratia de unire se motiva că, până la preluarea acesteia de către Habsburgi în 1775, Bucovina a fost inima Principatului Moldovei, că acolo se aflau “gropnitele Domnești” (locurile de veci ale voievozilor moldoveni) și că romanii fac uz de ” dreptul de libera hotărâre de sine” (dreptul la auto-determinare).

Bucovina istorică- în verde partea care azi e în România și în galben partea care se află în Ucraina

În numele Consiliului Național Polonez a vorbit Stanislas Kwiatowski care a spus: “Noi recunoaștem, în întregime, drepturile imprescriptibile ale poporului român asupra teritoriilor de la sud de Nistru în general, și în special asupra Bucovinei”. În numele Consiliului Național German, delegatul Alois Lebouton a declarat: “Consiliul Național German, în numele germanilor din Bucovina, se pronunță pentru unirea Bucovinei cu Regatul României”.

Iancu Flondor

În aceeași zi, Iancu Flondor, președintele Congresului adresa lui Ferdinand următoarea telegramă:
“Congresul general al Bucovinei, care întrupează suprema putere a Ţărei, în numele Suveranităţii Naţionale, a votat astăzi în unanimitate Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în hotarele ei istorice cu Regatul României. Multumind Proniei Cereşti, că după o lungă şi dureroasă aşteptare, ne-a învrednicit de a vedea ispăşită nelegiuirea ce s`a săvârşit acum 144 ani faţă de ţara noastră şi mândri că avem fericirea de a aclama pe Maiestatea Voastră Domn liberator şi purtător de grijă al nostru, rugăm să ne primiti sub sceptrul ocrotitor al Maiestăţei Voastre şi reînodând firul rupt cu sălnicie înainte de un veac şi jumătate, să reînoiţi strălucirea Coroanei lui Ştefan. Maiestate, să trăiţi mulţi şi fericiti ani !”

unirea bucovinei cu românia

O delegație formată din mitropolitul Vladimir de Repta, Iancu Flondor și Ion Nistor a plecat spre Iași pentru a preda actul unirii regelui ferdinand. Ceremonia s-a desfășurat în palatul corpului de armată în ziua plecării cuplului regal spre București, iar delegația bucovineană a însoțit cortegiul regal pe drumul spre capitala României.

sursa: istorie-pe-scurt.ro

Bibliografie

Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi. Ferdinand, editura Enciclopedică, București, 2010

4 comentarii »

  1. Noi suntem romani, noi suntem romani !!!

    Apreciază

    Comentariu de Onica Ion — 28 Noiembrie 2016 @ 18:20 | Răspunde

  2. Ceea ce ati prezentat, face parte din istoria falsificata, „coafata” si prezentata de comunisti.
    In realitate, dupa caderea imperiului Austro-Ungar, Bucovina a redevenit independenta, iar in perioada imediat urmatoare, a fost cucerita de Romania! Exista marturii, conform carora doua batalioane ale armatei romane au intrat intr-o noapte in Bucovina, acaparand dimineata institutiile: prefectura si primarii. Unul a intrat pe la Burdujeni, fiind campat anterior, dupa apa Sucevei in vechiul regat. Altul a intrat de la Baia. Ambele batalioane, nu au mai asteptat confirmarea regelui de la Bucuresti, ci au trimis de veste abia dupa acapararea Bucovinei. Aceasta este istoria adevarata! „Coafarea ei”, ca sa creeze ideea de apartenenta la Romania a fost facuta dupa 1950 de catre comunisti. Un fel de spalare a creierului. Pana la 1918, in Bucovina erau declarati romani, doar 32%. Restul erau nemti, italieni, polonezi, evrei, ucraineni. De altfel si in ziua de azi in multe sate se vorbeste ucraineste. Austriecii nu pot fi diabolizati pe nedrept, deoarece au introdus si multe aspecte de civilizatie in cei 144 ani. Marturie stau: liceul Stefan cel Mare, Gara Burdujeni, Cladirea actualei prefecturi (fosta primarie), cladirea actualului muzeu (fosta prefectura), biserica catolica, si alte zeci de cladiri monument din Suceava, Humor, Campulung, Vatra Dornei, etc. De asemenea au introdus canalizare, electricitate, cadastru. Au construit zeci de poduri si drumuri. Au introdus bradul in Bucovina, anterior fiind majoritari fagii. De buna voie si nesiliti de nimeni, bucovinenii au decis ca ducatul sa intre in componenta imperiului austro-ungar, si au avut un cuvant greu de spus la Viena. Vedeti pe google istoria lui Eudoxiu Hurmuzachi si a altora.
    Oamenii din Bucovina, nu au nimic in comun (poate partial limba), cu ceilalti locuitori ai Romaniei. Bucovinenii stiu despre ce vorbesc. Influentele austro-ungare au fost pozitive asupra zonei si se resimt si azi.
    Haideti sa ne cunoastem istoria adevarata!

    Apreciază

    Comentariu de Catalina — 30 Noiembrie 2016 @ 00:35 | Răspunde

  3. Poate aveti dreptate istoric, dar va place cum arata Cernautiul dupa75 de ani de oras de gubernie sovietica?Dar cati romani erau in Bucovina la moartea voievodului martir Ghica? Dupa ce a au alipit Bucovina gGalitiei, cum s_a schimbat componenta etnica a Bucovinei prin afluxul de nemti, maghiari , polonezi si mai alesevrei?

    Apreciază

    Comentariu de radu zaim — 3 Decembrie 2016 @ 21:57 | Răspunde

  4. componenta etnica a provinciei a fost bulversata prin alipirea laGalitia,prin aflux masiv de germani,maghiari ,polonezi si mai ales evrei. Dar cum arata cernautiul dupa75 de ani de oras de gubernie sovietica iti place?Iar in conditiile cand armata rusa in descompunere ,bolsevizata,care se retragea comitand crime , violuri si jafuri, cine putea asgura linistea si proteja viata si avutul populatiei decat armata romana? de asta au votat in favoarea alipirii la Romania toate minoritatile in afara ucrainienilor!De unde ai scos ca de bunavoie romanii au cerut alipirea la austria cand am fost lipsiti de provincie datorita coruptiei si slabiciunii militare a turcilor?Gresesti grav catalina, de asta nu-ti scriu pseudonimul cu majuscule,nu meriti.

    Apreciază

    Comentariu de radu zaim — 3 Decembrie 2016 @ 22:11 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: