Bucovina Profundă

6 Iunie 2015

Lansare de film la Suceava: GEORGE MANU – Rectorul din Zarca Aiudului

Lansare de film la Suceava:

GEORGE MANU – Rectorul din Zarca Aiudului

george manu film

Anunțuri

30 Decembrie 2012

Crăciunul – Film de animaţie pentru cei cu suflet de copil

Filed under: film,poezie,praznicar — Mircea Puşcaşu @ 23:17

Crăciunul

Film de animaţie pentru cei cu suflet de copil

Partea întâi:

Partea a doua: (more…)

10 August 2011

Odessa în flăcări – VIDEO

Odessa în flăcări – VIDEO

gulag1 Filmul Odessa in flacari [VIDEO]La inceputul mileniului III cinematografia romaneasca a primit un dar nesperat. Presa italiana a scris despre un fapt cu totul inedit, anume descoperirea intamplatoare in arhivele studiourilor Cinecita din Roma a peliculei filmului “ Odessa in flacari”, considerat definitiv pierdut. “ Odessa in flacari”, realizat in anul 1942, intr-o coproductie romano-italiana este consemnat in istoria cinematografiei europene si nu numai, o capodopera a genului. Despre el ramasesera doar cateva cronici, unele consemnari, fotografii si afise.
Avand ca subiect drama refugiatilor din Basarabia, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca si a ororilor comise de trupele NKVD filmul a fost interzis dupa ocuparea tarii de catre Uniunea Sovietica, iar protagonistii acestuia aruncati in inchisori. Depus in arhivele cinematografiei, la fondul peliculelor cenzurate, deci total oprite nu numai de a fi difuzate, dar nici vizionate intr-un cadru restrans, multi ani “ Odessa in flacari” a figurat doar in registrul de evidenta al arhivelor, apoi a disparut din scripte. Dupa decembrie 1989, unii cercetatori in istoria filmului au cautat zadarnic sa dea de urma peliculei, investigatiile ducand la concluzia ca ea a fost confiscata de “ consilierii sovietici” din perioada ocupatiei, dupa care a fost scoasa din evidente, de catre Directia presei si tipariturilor, fosta cenzura. S-a mai descoperit ca Securitatea a dat ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de razboi din perioada 1940-1944, considerate fasciste si “imperialiste”, dusmanoase “oranduirii socialiste”.
Capodopera cineatografica apartine regizorului italian Carmine Gallone, unul dintre cei mai renumiti ai timpurilor (more…)

15 Ianuarie 2011

Alin Mureşan: “Fenomenul Piteşti” e una dintre cauzele României de azi

Alin Mureşan: “Fenomenul Piteşti” e una dintre cauzele României de azi

Mihnea Măruţă

(sursa: impactnews.ro)

Să te apuci, la 22 de ani, să studiezi cel mai atroce experiment efectuat în puşcăriile comuniste, aşa-numitul „fenomen Piteşti”, presupune un curaj rar. Să petreci, apoi, cinci ani citind şi descriind cum tineri ca tine erau siliţi să se tortureze reciproc în cele mai groaznice moduri, să se lepede de cei dragi, să blasfemieze ce aveau mai sfânt, să se transforme în ne-oameni, înseamnă o rezistenţă psihică remarcabilă şi o maturizare accelerată.

La 27 de ani, Alin Mureşan, cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), trăieşte zile fericite: poate să arate publicului ce a realizat. El a condus echipa de tineri istorici care a lansat recent cea mai mare bază de date, disponibilă gratuit, referitoare la „reeducarea prin tortură” din închisorile româneşti – www.fenomenulpitesti.ro.

A scris scenariul documentarului „Demascarea” (regizat de Nicolae Mărgineanu, el însuşi urmaşul unei familii de luptători anticomunişti), în care opt supravieţuitori ai Piteştiului rememorează chinurile inimaginabile prin care au trecut în urmă cu 60 de ani. Documentarul – coproducţie a Fundaţiei Arseniei Boca, IICCMER şi Ager Film, cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung – are 70 de minute şi va putea fi găsit în librării încă din această lună. În fine, Alin Mureşan va lansa în februarie ediţia a doua, rescrisă aproape complet, a cărţii care adună munca sa de cercetare din aceşti cinci ani: „Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate” – fără îndoială cea mai temeinică istorie a experimentului desfăşurat între noiembrie 1949 şi decembrie 1951 în mai multe puşcării din România comunistă.
Trei realizări – site, film şi carte – pentru care Alin Mureşan şi colaboratorii săi merită respectul oricărui român.
Alin Mureşan:
Atunci se făcea cu ciomagul, acum se face mai frumos, dar esenţa nu e diferită”
România era profund anticomunistă…”
Securitatea avea obsesia de a arunca toată vina pe deţinuţii politici”
Nu degeaba unii deţinuţi au comparat Piteştiul cu iadul: fiindcă părea veşnic”
*
M.M.: Vreau să pornim de la trailer-ul filmului “Demascarea”, unde se spune aşa: “Eşti tânăr? Eşti student? Te gândeşti la carieră, la familie? Ai planuri de viitor? Şi bunicul tău a avut. Ştii ce s-a întâmplat cu el?…”. Să presupunem că eu sunt tânăr, sunt student şi am planuri. Am cont de Facebook, iPod şi “converşi”, iar într-o seară, mă întâlnesc cu tine într-un bar. Bem o bere împreună, dar eu habar n-am ce înseamnă “fenomenul Piteşti”. Ce-mi spui?
Alin Mureşan: Depinde, în primul rând, de tine. Nu sunt genul care să fac prozeliţi cu forţa, deci trebuie să existe un minim interes din partea ta. Şi chiar nu am un plan dinainte stabilit, aş improviza pe măsură ce îmi dau seama care sunt lucrurile care te ating pe tine. Însă, ca să te fac să înţelegi ce a însemnat, aş putea să îţi spun că ai puteai fi oricând arestat pentru simplu fapt ca ai iPod şi „converşi”. Deşi comparaţia e forţată, pentru că în Piteşti se acţiona asupra esenţei, nu asupra formelor exterioare. Respectiv, dacă tu pui preţ pe sinceritate, pe prietenie, îţi iubeşti mama sau crezi că ai face orice pentru iubita ta, cei care au făcut Piteştiul te-ar fi atacat exact în aceste lucruri.
Pe de altă parte, ţi-aş spune că oamenii care au trecut prin Piteşti şi prin nişte suferinţe pe care noi nu avem cum să le pricepem sunt astăzi persoane cu totul deosebite şi carismatice, şi aş face în aşa fel încât să cunoşti măcar unul dintre ei, fiindcă ştiu că ai deveni, la rândul tău, un om mai bun.
M.M.: Ajungem şi la supravieţuitori, dar să continuăm jocul puţin. Pentru mine, ca “student”, comunismul a fost cândva, pe vremea părinţilor. Să zicem că bunicul meu n-a fost opozant, n-a făcut puşcărie, a tăcut şi-a muncit. Ce rost mai are să mă întorc la acei ani, să mă „încarc negativ” cu informaţii despre atrocităţi, când viaţa e frumoasă?
Un om cât de cât inteligent ştie foarte bine că viaţa nu e frumoasă tot timpul. Există momente şi momente, există prăbuşiri sufleteşti şi momente de revenire, bucurii şi necazuri. Iar secretul este să ştii cum să treci prin momentele mai puţin plăcute şi să înveţi ceva din ele. Or, dacă îţi explic Piteştiul cu exemple concrete, faci un mare pas înainte, din punctul acesta de vedere.
Apoi, când îţi aud nemulţumirile legate de România de azi, de orice natură ar fi ele, raportându-mă la Piteşti pot să-ţi explic de ce societatea noastră arată aşa cum arată. Odată ce ai aflat explicaţiile, poţi să faci ce ţine de tine să îndrepţi lucrurile, cel puţin în zona ta de activitate. Dacă nu eşti interesat să o faci, n-ai sta cu mine la bere.
Şi ţi-aş mai arăta câte asemănări sunt între ce se întâmpla în Piteşti şi ce se întâmplă şi astăzi în lume, inclusiv în România, chiar dacă sub o formă mult mai frumos ambalată. Aşa încât povestea asta cu „comunismul a fost cândva, nu mă interesează” poţi s-o spui, dar te poate costa.
M.M.: Bun, continuu cu studentul cel naiv: vrei să spui că România de azi este aşa cum este şi din cauza a ceea ce se numeşte „fenomenul Piteşti”?
– Da, nu am niciun dubiu că România de azi e influenţată direct de ce s-a întâmplat la Piteşti. Îţi dau doar câteva detalii: cultivarea neîncrederii, eliminarea sau batjocorirea discursului creştin, violenţa gratuită (pe străzi sau în media), luatul peste picior al oricăror repere morale etc. Atunci se făcea cu ciomagul, acum (more…)

2 Ianuarie 2011

Portretul luptătorului la tinereţe – film complet, necenzurat

Portretul luptătorului la tinereţe

film complet, necenzurat

(sursa: youtube.com/user/MadelnRomania)

Regizat de Constantin Popescu, filmul urmăreşte acţiunile grupului de partizani anticomunişti condus de Ion Gavrilă Ogoranu, fost membru al Fratiilor de Cruce (organizatia de tineret a Miscarii Legionare).
Cercurile extremist-sioniste au cerut interzicerea filmului pe motiv ca ar promova un personaj legionar. Un film care nu trebuie ratat!

Descrierea.
Portretul luptătorului la tinereţe se va concentra pe viaţa grupărilor de partizani anticomunişti retrase în munţi în jurul anului 1947. Inamici ai sistemului, vânaţi de autorităţi şi protejaţi şi iubiţi de românii simpli, partizanii au fiecare un destin exemplar. Portretul este doar prima parte din trilogia Aproape linişte, un proiect mai amplu al lui Constantin Popescu concentrat pe istoria partizanilor români. În prezent, regizorul a început redactarea scenariului părţii a doua a trilogiei, Elisabeta, dar recunoaşte că filmările la Principii de viaţă vor amâna finalizarea pe hârtie a acestui nou film.
În centrul Portretului se află o parte din partizanii din gruparea lui Ion Gavrilă Ogăranu localizată în munţii Făgăraş. Ogăranu a fost interpretat de Constantin Diţă, iar din distribuţia de peste 100 de actori mai fac parte Alexandru Potocean, Mihai Constantin, Alin Mihalache, Cătălin Babiuc sau Vasile Calofir. Partea a doua a trilogiei, Elisabeta, îi va avea în rolurile principale pe Clara Vodă şi Gabriel Spahiu în rolurile soţilor Elisabeta şi Gheorghe Rizea, iar ultimul episod pe Dragoş Bucur şi Andi Vasluianu, care-i vor juca pe fraţii Arnăuţoiu din gruparea Haiducii Muscelului.

UP DATE: o analiza intransigenta a filmului:

Cine isi doreste monopolul asupra memoriei luptatorilor anti-comunisti? De ce are loc desacralizarea marturisirii lor jertfelnice?

 

Calea maximei rezistenţe – Portretul luptătorului la tinereţe.

O cronica realista a filmului despre luptatorii din Muntii Fagarasului

Ileana Bârsan (sursa: LiterNet.ro via vlad-mihai.blogspot.com)

Filmul Portretul luptătorului la tinereţe, regizat de Constantin Popescu, este primul din istoria cinema-ului autohton, care recuperează evenimente extrem de controversate şi de neclare din istoria rezistenţei luptătorilor din munţi. Acest film vine după o lungă, nefericită şi inutilă serie de filme istorice care au mistificat faptele istorice autohtone şi contextul socio-politic mondial şi au agresat conştiinţa naţională, mai tot timpul ameţită de succesiunea ameţitoare de dominaţii. Portretul luptătorului la tinereţe este un film care recuperează istoria unor destine tulburătoare în vremurile crude şi smintite ale comunismului feroce. Portretul luptătorului la tinereţe, primul din trilogia Aproape linişte, este o cronică, în fapt, a evenimentelor din (more…)

Un sit web WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: