Bucovina Profundă

29 Iunie 2017

Clubul Bilderberg. Inființarea și imprejurările formării

Clubul Bilderberg. Inființarea și imprejurările formării

„Ar fi fost imposibil sa concepem planul nostru menit pentru intreaga lume, daca l-am fi destainuit in acei ani. Insa lumea este mai complexa şi este pregatita sa accepte o conducere globala. Suveranitatea supranaţionala formata dintr-o elita intelectuala şi bancheri ai lumii este, fara indoiala, mai atragatoare decit autodeterminarea naţionala, practicata in ultimele secole”. – David Rockefeller, membru permanent al clubului Bilderberg, 1991.

articol de Alexandru Razes / foaienationala.ro

Poate tot mai multi dintre voi a-ti auzit in ultimii ani de Clubul Biderberg,  Noua Ordine Mondiala, Guvern Mondial si alte chestii de acest gen. Insa precum masoneria si alte grupari secrete aceste informatii au fost luate de cei mai multi oameni drept teorii ale conspiratiei.

Voi incerca in cateva  articole sa demonstrez (sau macar sa ridic unele semne de intrebare)ca ceea ce unii numesc teorie conspirativa este de fapt o realitate bine musamalizata in care sunt implicati cei mai influienti si puternici oameni ai planetei, cu o putere mult dincolo de cea a presedintilor de stat sau oricare alta mare functie oficiala.

O musamalizare la care mass-media si-a jucat perfect rolul, fiind laudata public pe 5 iunie 1991 de fondatorul clubului Bilderberg,  David Rockefeller din partea Council on Foreign Relations (CFR): “Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala …”

Despre CFR, Chester Ward, amiral si fost judecator in Marina Militara SUA, membru in CFR timp de 15 ani spunea: “Scopul principal al CFR este slabirea suveranitatii SUA si a independentei nationale si supunerea ei unui guvern unic mondial.“ (more…)

28 Iulie 2016

Calitatea de creştin este incompatibilă cu cea de membru Rotary. Membrii ROTARY nu pot fi nasi de botez

Filed under: apologetica,atitudine,iudeo-masonerie,Rotary - Lions -,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 13:37

Calitatea de creştin este incompatibilă cu cea de membru Rotary. Membrii ROTARY nu pot fi nasi de botez

agia_marina_egkremoy

Episcopul Marcu de Chios (Biserica Ortodoxă Greacă) a vorbit, conform unui raport al publicatiei bulgaresti Dveri, despre incompatibilitatea membrilor Rotary cu Ortodoxia.

Motivul abordarii acestei teme a fost dorința membrilor Clubului Rotary, care este foarte popular pe insulă, să fie nasi la Taina Sfantului Botez sarvarsit in Biserica Ortodoxa.

Membrii CLUBULUI ROTARY nu pot fi nasi de botez

Legat de aceasta, Mitropolitul Marcu de Chios a spus:

Biserica, în acord cu prima Epistola a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei din 29 noiembrie 1958, precum și cu răspunsurile specifice la aceasta problema, din 1951, 1958, 1970, 1974, și conform cu documentele adoptate de către Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, si-a exprimat numeroase rezerve cu privire la Organizatia Rotary și, prin urmare, le recomandă credincioșilor să se abtina sa aiba legaturi si angajamente cu mișcarea Rotary.
Subliniem, de asemenea, că fiecarui creștin ii este indeajuns identitatea creștină și nu are nevoie de nimic altceva. De asemenea, Biserica ia in calcul abținerea prudentă sau refuzul de a accepta un naș în Taina Botezului, din cadrul Organizatiei Rotary„.

Membrii CLUBULUI ROTARY nu pot fi nasi de botez – Francmasoneria

Într-o serie de hotărâri luate in secolul XX, Biserica Ortodoxa a Greciei a condamnat ferm Francmasoneria. Pentru prima dată, acest lucru s-a întâmplat, de fapt, în anul 1933, cand s-a aratat, intr-o hotarare:

(more…)

11 Februarie 2016

Dragnea, politica corectă, evreii și coșul de gunoi al istoriei

Filed under: iudeo-masonerie,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 04:14

muzeul_yad_vashem_din_ierusalim_1_46705900

Dragnea, politica corectă,

evreii și coșul de gunoi al istoriei

Liviu Dragnea este acuzat ca si-ar fi inspirat legea “defaimarii” dintr-o conventie propusa de un ONG al carui co-fondator l-a decorat pe liderul social-democrat in urma cu doar cateva zile. Conform Comisiei Europene, ONG-ul Consiliul European al Tolerantei si Reconcilierii nu este o entitate a Uniunii Europene, iar Comisia nu furnizeaza nicio finantare pentru el. Consiliul European al Tolerantei si Reconcilierii a fost creat in octombrie 2008, de Moshe Kantor, oligarh evreu rus, prieten cu președintele Putin, presedinte al Congresului Evreiesc European. Moshe Kantor este acelasi care i-a acordat lui Liviu Dragnea “Compasul Ierusalimului”, cea mai inaltă distinctie acordata de Congresul Evreiesc European, pe 27 ianuarie 2016.

Conform Comisiei Europene, ONG-ul Consiliul European al Tolerantei si Reconcilierii nu este o entitate a Uniunii Europene, iar Comisia nu furnizeaza nicio finantare pentru el.

Reamintim că Dragnea era anchetat pentru fraude electorale, iar știrile din decembrie 2015 il pomeneau doar in legătura cu aceste fraude, iar după ce a fost la Yad Vashem și a prezentat omagiile sale stăpânilor lumii și și-a exprimat disponibilitatea de slugă și de coadă de topor, vine cu idei legislative care ajung să fie supuse votului Parlamentului in mai putin de o lună.

Aceste idei legislative, ce par proaspăt traduse in română, țin de trendul politicii corecte a toleranței necondiționate (adică fără discernământ). Față de cine vor ei să ne oblige prin legi să avem ”toleranță” ? Față de stăpânii abuzivi (evrei cu maneta holocaustului culpabilizant) ce visează intr-o mistică bolnavă să stăpânească lumea, dar mai ales față de favoriții lor cei mai recenți, sodomiții (lgbtqiapk etc.), care devin pe zi ce trece purtătorii de stindard ai noii dezordini mondiale, care își propune deconstruirea radicală a fundamentelor civilizaţiei creştine.

Despre legătura intre neomarxismul evreiesc, politica corectă și sodomiți găsiți aici un articol bun: Corectitudinea Politică – metastază a Marxismului Cultural. HUXLEY + ORWELL = LUNACEK (II)

 

Ce nu știe Dragnea Liviu este că asta nu e ieșirea sa din situațiile încurcate in care se află, ci intrarea in unele și mai mari. Nu este acesta un inceput de favorit al stăpânilor, ci un inceput al sfârșitului său din toate punctele de vedere. Ce nu știe Dragnea Liviu este că stăpânii talmudiști își aruncă la gunoi sculele prin care lucrează. Cel puțin din două motive: să-și șteargă urmele și din dispreț pentru oamenii slabi pentru trădători de neam, pentru lingușitori.

Virgil Maxim avertiza asupra acestui fapt: oculta își aruncă slugile. Astfel, dacă faci un compromis pe placul stăpânirii, sperând că vei căpăta protecția lor, te înșeli amarnic. Ei îți vor cere încă un compromis, apoi unul și mai mare, la nesfârșit, până refuzi și abia atunci te aruncă la coș.

Asta nu știe domnul Dragnea. (more…)

25 August 2015

Se aduna Legiunea in Cer: a plecat la Hristos si parintele Victor Moise

Se adună Legiunea in Cer:

A plecat la Hristos si Părintele Victor Moise

Luni 24 august a plecat la Hristos parintele Victor Moise. Inmormantarea va avea loc la Campulung Moldovenesc, miercuri 26 august 2015, ora 12, la  Catedrala.

Părintele Victor Moise

(1922-2015)

S-a născut la 18 iunie 1922 în Boarca (Ciupercari), lângă Râmnicu Sărat, Brăila, din părinţi săraci, ţărani. Au fost 8 fraţi. A făcut seminarul teologic la Buzău, 1935-1941 şi Bucureşti, 1941-1943. La Buzău fiind premiant, intră în Frăţiile de Cruce încă din 1935. În sept. 1940 devine şeful frăţiei seminarului.

Îmi amintesc cu multă plăcere că vinerea făceam post negru, iar pâinea şi mâncarea la care renunţam o duceam la nişte bătrâni săraci… În duminici şi sărbători eram primii la rugăciune. Pe timpul guvernării generalului Ion Antonescu, după „rebeliune” strângeam haine, lenjerie, îmbrăcăminte şi mâncare, pe care le trimiteam la deţinuţii politici de la închisoarea din Piteşti” („A fost o dată…”, 2008, p.204).

În toamna anului 1941 este mutat disciplinar – din cauza activităţii ca frate de cruce – la seminarul Nifon din Bucureşti, continuând aceleaşi activităţi. Face şcoala de ofiţeri de rezervă din Bacău, absolvită la Ineu, Arad. Participă ca elev abia instruit la luptele cu ungurii, septembrie 1944. În 1945 intră la facultatea de Teologie din Cernăuţi, refugiată la Râmnicu Vâlcea, apoi la Suceava. Se angajează învăţător suplinitor la şcoala primară din Ariciu, apoi continuă facultatea. Aici are primele conflicte cu regimul sovietic, ce impunea înfiinţarea Uniunii Studenţilor Democraţi, cu vederi comuniste, la care studentul Victor ţine un discurs aprins împotriva acesteia. Se căsătoreşte în iulie 1947 la Suceava, cu Marta Miron. La 20 iulie acelaşi an este hirotonit diacon pentru capela studenţilor teologi din Suceava.  Desfiinţându-se facultatea din Cernăuţi refugiată, a absolvit totuşi cursurile universitare la Seminarul Pedagogic de la lângă facultatea de Teologie, obţinând titlul de profesor de religie şi de limba română. A fost profesor la şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Dragomirna.

În 1949 se naşte fiica lui, Cristina. Soţia divorţează (more…)

14 Martie 2015

Prezentare de carte: Pentru un ideal comun, de Călin Georgescu

Filed under: carte,Clubul de la Roma,iudeo-masonerie,marea minciuna — Mircea Puşcaşu @ 03:22

Prezentare de carte:

Pentru un ideal comun, de Călin Georgescu

Articol de Stefan Alexandrescu, autor al blogului Discerne, sursa: blogatu.ro
.
Nota BucovinaProfundă: Călin Georgescu este preşedinte pe Europa al Clubului de la Roma, club ocult de putere şi influenţă, organizaţie masonică, în spatele căruia stau elitele întunecate ale lumii din vârful piramidei puterii oculte, (Comitetul celor 300, Black Nobility etc.) Despre acest personaj vom reveni cu amănunte.
.

Pentru un ideal comun, de Călin Georgescu

Editura Compania, Bucureşti, 2012

Motto:  „Un intelectual este persoana a cărei minte se veghează pe ea însăşi”  Albert Camus

Anul trecut mi-am asumat provocarea de a realiza, în cadrul colaborării cu Filme-Carti.ro, o recenzie a cărţii „Pentru un ideal comun”, de Călin Georgescu. A rezultat o recenzie foarte amplă, pe care, din raţiuni de spaţiu, am publicat-o pe Discerne, şi care este, după părerea mea, cel mai reuşit articol pe care l-am scris şi publicat anul trecut. Aşadar, am hotărât să public un rezumat al acestei recenzii.

Vă invit să urmăriţi cu răbdare argumentele pe care vi le ofer, întrucât consider că volumul dr. Călin Georgescu este un veritabil contra-exemplu despre cum se scrie o carte. Sunt deschis la orice fel de interpelări argumentate şi civilizate pe marginea conţinutului, din partea autorului, a editurii şi a cititorilor. Am avut grijă ca argumentele mele şi concluziile pe care le trag să fie acoperite prin referinţe şi lucrări de specialitate. Vă invit să consultaţi în detaliu secţiunea de referinţe, bibliografie şi documentare, aici (format PDF cu linkuri).

Partea I

Care este cea mai bună modalitate de abordare a acestei cărţi?

Judecând după stilul şi conţinutul său, precum şi după modul în care autorul este prezentat, am decis să abordez această carte ca una care îşi propune să fie de specialitate. Ideea centrală pe care autorul pare să o formuleze este: comunitatea românească, în ansamblul ei, trebuie să facă demersuri pentru a stabili ca obiective comune ceea ce vrea UE de la România, precum şi ei (am abordat în a doua parte a articolului ce cred eu că vrea să zică autorul prin acest noi în care se include)

Cum scrie dr. Călin Georgescu

Cartea citează masiv şi imprecis informaţii preluate din surse necunoscute, parţial sau greşit citate. Cartea pare incompletă, nefinalizată.

Manipularea cititorului prin omisie şi imprecizie

Autorul foleşte cifre în afara contextului, mistifică istoria, face relaţii cauză-efect ilogice, face afirmaţii greu de crezut şi greu de verificat, utilizează termeni de specialitate pe care nu îi explică, preia statistici în mod greşit şi incomplet şi prezintă statistici depăşite.

Ficţiune prezentată drept realitate

Autorul argumentează teorii care au fost demonstrate ca fiind greşite, perimate, depăşite şi care au constituit baza unor ideologii politice periculoase la adresa umanităţii, cum sunt malthusianismul şi credinţa în combaterea încălzirii globale. Dr. Călin Georgescu crede că omenirea este un virus. Cel puţin, aşa scrie în The Matrix (1999). Astfel, din punct de vedere ideologic, autorul se declară de acord cu convingeri care au servit în trecut la exterminarea a milioane de oameni şi genocid şi, mai mult, descalifică preferinţele celor care nu sunt de acord cu el. În argumentaţia sa, autorul foloseşte citate pe care probabil le-a auzit la televizor, dar nici el nu mai ştie exact pe unde.

(more…)

30 Ianuarie 2015

Evenimentele din 21-23 ianuarie 1941. Cauze permergătoare, responsabilităţi şi desfăşurare

Evenimentele din 21-23 ianuarie 1941

Cauze permergătoare, responsabilităţi şi desfăşurare

Scurta participare a Mişcării Legionare la guvernarea României (septembrie 1940-ianuarie 1941) nu a reprezentat decât un intermezzo între prigoana carlistă şi cea antonesciană. Ciocnirile sângeroase din 21-23 ianuarie 1941 au avut drept rezultat eliminarea legionarilor de la putere şi începutul unei noi epoci de prigoană, majoritatea legionarilor urmând să-şi petreacă anii următori fie în închisorile antonesciene, fie în lagărele germane. Rândurile care urmează încearcă o prezentare a cauzelor şi a evenimentelor care au dus la acest divorţ politic între legionari şi şeful statului, generalul Antonescu, care în acest conflict a beneficiat de susţinerea decisivă a Germaniei hitleriste.

Statul Naţional-Legionar

Statul Naţional-Legionar s-a instituit în urma abdicării regelui Carol al II-lea, provocată de manifestaţiile populare amorsate de legionari. O ţară întreagă era revoltată ca urmare a politicii sale externe falimentare şi duplicitare, soldată cu sfârtecarea teritoriului naţional în vara lui 1940. Basarabia şi Bucovina de Nord au fost încorporate Uniunii Sovietice, în vreme ce Ardealul de Nord a fost cedat Ungariei, în urma dictatului Puterilor Axei pronunţat la Viena. Odată cu alungarea regelui s-a prăbuşit şi regimul său de dictatură, care avea pe conştiinţă vieţile a sute de legionari din elita Mişcării ucişi cu bestialitate, în frunte cu însuşi Corneliu Codreanu, fondatorul acesteia. În acel moment, integritatea teritorială şi chiar existenţa însăşi a unui stat român suveran păreau serios periclitate fără o schimbare fundamentală a politicii sale externe, orientată conform noilor realităţi de pe un continent european care se afla sub dominaţia Puterilor Axei, de la Atlantic până la periferia sa estică, la graniţa cu imperiul bolşevic. (Aici se impune deschiderea unei paranteze înspre actualitate. Nu e lipsită de semnificaţie observaţia privind existenţa unor constante istorice, care transcend regimurile politice şi ideologiile temporare. Astfel, “Noua Europă” a acelei vremi acoperea practic aceeaşi zonă cu Uniunea Europeană continentală a zilelor noastre, plus ţări precum Ucraina, care încearcă acum, ca şi în timpul războiului, o eliberare din chingile ruseşti şi o orientare spre vest. Fireşte, se cuvine să amintim şi unele deosebiri importante, dar care ţin mai degrabă de structuri exterioare decât de o esenţă profundă. Astăzi continentul european nu mai este dominat de naţionalisme exacerbate, ci de regimuri democratice care se încadrează în standardele comune ale Uniunii Europene. Privind poziţia Marii Britanii de atunci şi de acum, există atât diferenţe, dar şi unele asemănări datorate aceloraşi constante istorice. Dacă în 1940 ea era în stare de război cu Europa continentală, astăzi face parte şi ea din aceeaşi Uniune Europeană, unde însă nu se simte deloc confortabil şi face în permanenţă o notă discordantă faţă de restul statelor.)
Deşi în mod principial trebuie respins caracterul de “nazist” sau “fascist” atribuit unei mişcări de înnoire fundamentată creştin cum era Mişcarea Legionară, existau totuşi o serie de puncte comune cu tendinţele naţionaliste care erau dominante la acea oră în Europa. Într-o discuţie din septembrie 1940, Horia Sima întrevedea pentru România un rol suveran în preconizata “Nouă Europă”, nicidecum acela de marionetă a Germaniei, şi punea aceste puncte comune, naţionalismul şi anticomunismul, mai presus de diferenţele de substanţă, cum ar fi raportarea la religia creştină [GK], p.45. (more…)

Mareşalul Ion Antonescu către W.Filderman, liderul evreilor din România

Mareşalul Ion Antonescu către W.Filderman,

liderul evreilor din România

1

DOMNULE FILDERMAN,

În două petiţii succesive îmi scriţi „de tragedia zguduitoare“ şi mă „imploraţi“ în cuvinte impresionante, reamintind de „conştiinţă“ şi de „omenie“ şi subliniind că sunteţi „dator“ să apelaţi „la mine“ şi „numai“ la mine, pentru evreii din România, care sunt trecuţi în ghetouri pregătite pentru ei pe Bug. Pentru a amesteca tragicul în intervenţia Dvs., subliniaţi că această măsură „este moartea, moartea, moartea fără vină, fără altă vină, decât aceea de a fi evrei“.
Domnule Filderman, nimeni nu poate să fie mai sensibil ca mine la suferinţa celor umili şi fără apărare. Înţeleg durerea Dvs., dar trebuie, mai ales trebuia să înţelegeţi şi Dvs., toţi, la timp, pe a mea , care era aceea a unui neam întreg.

Wilhelm Filderman a supraviețuit războiului, murind în 1963

Vă gândiţi, v-aţi gândit ce s-a petrecut în sufletele noastre anul trecut la evacuarea Basarabiei şi ce se petrece astăzi, când zi de zi şi ceas de ceas plătim cu mărinimie şi în sânge, cu foarte mult sânge, ura cu care coreligionarii Dvs. din Basarabia ne-au tratat la retragerea din Basarabia, cum ne-au primit la reîntoarcere şi ne-au tratat de la Nistru pînă la Odessa şi pe meleagurile Mării de Azov? Dar potrivit unei tradiţii, voiţi să vă transformaţi şi de astă dată din acuzaţi în acuzatori, făcându-vă că uitaţi pricinile care au determinat situaţiile pe care le plângeţi. Să-mi daţi voie să vă întreb şi prin Dvs. să întreb pe toţi

(more…)

9 Ianuarie 2015

PARDON, JE NE SUIS PAS CHARLIE OU MEHMED!

PARDON, JE NE SUIS PAS CHARLIE OU MEHMED!

(Charlie = blasphemie, Mehmed = sălbăticie)

charlie h blasphemie

Mircea Puscasu

 

Primul aspect:

False Flag Spec Opps

Construiesc o problema pentru a justifica introducerea unor masuri dure de “securitate” si urmarire totalitara. Statul Islamic (ISIS) e cu voie de la americani, executorii lui CharlieH, desi erau profi , si-au uitat buletinul in masina folosita (!!), totul luat colac peste pupază miroase a pregatire de ceva precum o primavara europeana cu fitil musulman. Cine ar avea castig daca ar porni lumea araba in conflict cu occidentul european? Oculta iudeo-talmudica? Ordo ab chaos? Poate ca da.

Charlie H. sunt extremisti de stanga, blasfemiatori, anti crestini, anti religie, anti clericalisti, intr-o tara din ce in ce mai muslima. Cine nu crede sa vada socanta caricatura orgiastic-sodomit-trinitara a “jurnalistilor” din linkul de mai jos.

Mă mir cum unii s-au declarat bulversati de sangele rece si cruzimea executorilor arabi. I-as intreba daca nu au fost bulversati de sangele rece si cruzimea blasfemiatorilor „jurnalisti” care in aceeasi publicatie abjecta il sodomizau grafic pe Dumnezeu (vezi foto: http://referentiel.nouvelobs.com/wsfile/3091352208000.jpg  Atentie imagine şocantă!).

Intr-o lume normală, dacă o ţară permitea expunerea publică a unor asa scabroase blasfemii ca cele din link, nişte conducători cu demnitate românească şi-ar fi retras ambasadorii din babilonul franţuzesc.

Cred că cei care maimuţăresc câinii prin gard nu se pot plânge ca au fost muşcaţi, nu pot juca rolul martirilor libertăţii de expresie, iar noi nu putem, nu avem voie să utilizăm duble măsuri.

Alt aspect: In antichitate daca un om palmuia statuia imparatului, atunci el putea fi condamnat la moarte, delictul se numea crima de lezmajestate. Dar aici este vorba de Dumnezeu , nu de un om.

Daca face o caricatura cu mine, da, il rog sa imi faca una si din profil, eu sunt o caricatura, dar… Dar! Daca face o caricatura Dumnezeului meu, il pocnesc crestineste, sa-i sara mucii pe pereti.

Daca in România ar apărea aşa blasfemii in vreo publicaţie şi justiţia nu i-ar sancţiona, nu m-aş supăra dacă niscaiva ciobani i-ar ciomăgi des şi indesat pe autori pentru o mai bună inţelegere a weltanschauung-lui românesc şi a libertăţii de expresie a lemnului de fag pe os de neam prost. Pardon!

PS: As fi foarte curios dacă publicaţia blasfemică CH a publicat şi caricaturi blasfemice antievreieşti, antitalmudice, antiholocaust. Sau se temeau să nu li se taie finanţările… Asadar totul se reduce la lucrurile simple: banii, viaţa sau mustaţa . Am zis!

 

 

1 Ianuarie 2015

Actualitatea lui Moţa: NECESITATEA NAŢIONALISMULUI RADICAL – Articol publicat in „Dacia Nouă” din 20 nov. 1923

Actualitatea lui Moţa:

NECESITATEA NAŢIONALISMULUI RADICAL

Articol publicat in „Dacia Nouă” din 20 nov. 1923

mota
Sa nu se creada – în urma faptului ca noi combatem ideile de umanitarism, de libertate, egalitate si fratie în felul cum le interpreteaza si cauta sa le aplice Jidanii – ca noi am fi dusmanii acestor nobile idei în acceptiunea lor ideala.
Toate aceste idei sunt derivate ale învataturilor lui Iisus. A le respinge înseamna a te lepada de Hristos. Noi le admitem si le primim, însa numai vazute prin prisma posibilitatii lor de realizare folositoare în împrejurarile de astazi.
E cu totul deosebit felul de interpretare si aplicare ce-l dau jidanii acestor idei, pe care le-au batjocorit, folosindu-le ca o arma pentru cucerirea puterii mondiale jidanesti. Ei s-au servit în mod neonest de aceste idealuri nobile bazându-se pe puterea fascinatoare care se leaga de ele si pe care, printr-o interpretare gresita, o faceau sa actioneze tocmai împotriva scopului pe care-l urmareste acceptiunea lor just interpretata.
Astfel, în loc sa spuna ca libertate însemneaza putinta de a te manifesta liber atâta timp cât nu atingi egala libertate a altuia, ei atâtau poporul la revendicarea unei libertati tot mai neînfrânate, tot mai injuste si mai periculoase. În loc sa spuna ca egalitate însemneaza dreapta retribuire a recompenselor dupa merite, ei atâtau pe cei mai putin merituosi sa ceara recompense „egale” cu cei mai merituosi, uitând ca în orice organism exista o talpa si un creer, un brat vânjos si un ochi fin si ca unul fara altul nu poate trai (si mai ales cel de la extremitati nu poate trai fara cel din centru însarcinat cu o munca mai putin musculara). Exploatând în acest fel frumoasa idee a egalitatii ei au adus organismul social într-o stare de nemultumire haotica, a mâinii contra stomacului, a piciorului contra creerului, distrugând armonia necesara unei bune functionari colective bazate pe justa recunoastere a valorii fiecarui organ deosebit. De aceasta stare de lucruri profitau apoi numai ei, Jidanii, înaintând în mod vertiginos spre realizarea planului lor criminal de stapânire mondiala. E prea banal sa mai spunem ca atunci când doi se cearta totdeauna al treilea câstiga. Nu e nici prea greu de înteles metoda aceasta, simplista dar foarte rodnica, a Izraelitilor.
În fata acestei stari de lucruri ce atitudine urmeaza sa luam noi? Una destul de grea: trebuie dintâi sa descoperim lumii intentiunile ascunse si criminale ale Jidanilor, falsitatea operei lor sociale de suprafata, sa demonstram apoi multimii gresala în care a cazut, sa trezim din betia salbatica pe cei ametiti de posibilitatea unei potoliri imediate a egoismelor vesnic nesatisfacute, sa oprim din calea lor pe cei porniti sa ucida pe „cel de sus” si sa se puna el în locul lor, sa oprim talpa de a distruge capul crezând apoi ca se poate pune ea în locul lui. O reactiune, o stavila se impune deci împotriva raului stârnit de interpretarea perfida a acestor idei.
Nu e mica dificultatea operei noastre. Trebuie sa dezvatam ce au învatat rau altii. Suntem pusi în contact cu mentalitati aproape înnebunite de excitatia patimii injectate de catre Jidani si se vor cere multe jertfe si multa staruinta pentru a birui definitiv. Dar ce lucru bun nu cere jertfe?
Aceasta reactiune nu se poate înjgheba decât pastrând cu gelozie si fanatism cadrele sanatoase nationale, adica o clasa conducatoare româneasca. Nu ne putem supune mai bine învataturilor crestine decât luptând pentru ridicarea morala a natiunii.
Nationalismul radical trebuie sa ne fie calauzitorul.
De aceea pentru noi e o fala iubirea de neam, e vrednic de lauda eroismul celui ce moare aparându-si neamul si credem ca nu ne calcam datoria de crestini adevarati aparându-ne natiunea cu cea mai mare ardoare.
Pe cei care contravin acestui nationalism radical, fie abuzând de el, fie lepadându-se de el, fie uneltind împotriva lui, îi socotim ca vrajmasi si vom întrebuinta în lupta contra lor armele necesare. (more…)

16 Decembrie 2014

„Ecumenismul e poarta prin care Anticrist va intra in Biserică.” – Experienţa unui preot, fost ecumenist

Filed under: apologetica,atitudine,boicot,ecumenism,istoria ascunsa,iudeo-masonerie — Mircea Puşcaşu @ 05:06

Ecumenismul e poarta prin care Anticrist va intra in Biserică

Experienţa unui preot, fost ecumenist

“In ce priveste problema ecumenismului, am sa va marturisesc experienta mea ecumenista pe scurt.
Dupa ce am terminat facultatea vroiam sa vad si eu Europa, sa ma deschid, sa calatoresc, sa imi fac prieteni din toate colturile lumii, sa am acces la marile biblioteci. Si bineinteles ca prin facultatea mea nu am reusit sa prind o bursa, caci locurile la “Saint Serge” din Paris se dadeau numai la cei care faceau curat la profi si ingrijeau de pruncutii lor, asa ca am reusit numai printr-o fundatie ecumenista. Oricum, ideile lor s-au intalnit cu mentalitatea mea naiva de a dialoga, de a te deschide, de a cunoaste si ce gandeste celalalt. Credeam ca numai prin dialog si deschidere putem fi crestini adevarati. Ma preocupa unirea Bisericilor crestine intr-un singura Biserica crestina, asta pentru a da peste nas yoghinilor, budistilor, hindusilor, newagerilor care imi repetau mereu ca crestinismul e o religie depasita, si cum sa se converteasca ei la o religie faramitata in atatea biserici care se cearta intre ele?Aceasta fundatie ecumenista mi-a oferit o bursa de un an. La rugaciunile lor, vorbeau in limbi, ceea ce m-a facut sa ma intreb daca mai sunt catolici sau penticostali. Am remarcat cat de newage-iste sunt capelele lor. Simboluri abstracte, statuete de inspiratie africana, tablouri expresioniste au inlocuit icoanele. Bisericile lor mai noi si capelele lor sunt de arhitectura newage-ista, numai bune ca sa se simta Anticrist bine in ele. Impresia mea a fost ca Biserica Catolica e pregatita spiritual si tehnic de catre decenii de aggiornamento ca sa primeasca pe Anticrist.Au spus ca ei vor ca eu sa raman ortodox, sa nu trec la ei, ci doar sa ne adancim fiecare propria religie prin impartasirea experientei religioase proprii. Ei bine, am constatat ca asta nu se poate, pentru ca:1. Ei nu invatau nimic de la ortodoxie si nici nu ii interesa. Am incercat sa le prezint pe Siluan, pe Simeon Noul Teolog, pe Staniloae, dar ii lasa rece.

2. La intalnirile lor ecumeniste cu protestanti de toate felurile, catolici si ortodocsi, ortodocsii erau de decor, ca sa “dea bine” in reportaje, ca uite, si ortodocsii sunt aici. De fapt, dialogau numai protestantii si catolicii, si parerea mea e ca azi catolicii s-au protestantizat foarte mult. Asa ca azi e si mai improbabila o unire efectiva a catolicilor cu ortodocsilor, caci catolicii s-au indepartat si mai mult de noi. Si oricum nici nu-i intereseaza.

3. Am intalnit catolici traditionalisti, care tin catolicismul de dinainte de Vatican 2. Sunt foarte suparati pe papa pentru spiritul newage-ist, pentru scurtarea liturghiei, pentru inovatii, pentru protestantizare. Si atunci care sunt roadele ecumenismului, daca si veterocatolicii il neaga? (si ei sunt considerati de catre majoritatea catolica drept “conservatori, invechiti, fundamentalisti, batuti in cap“).

4. Mie personal ecumenismul nu mi-a adus decat niste sentimente vagi de cosmopolitism, prietenii usurele cu tineri de toate credintele si din toate tarile, care nu s-au adancit in prietenii crestine statornice si care puteau fi obtinute si prin Yahoo Messenger sau mirc sau prin site-urile de facut prieteni pe net.

5. Nu am avut nici o imbogatire spirituala. Nu am invatat sa ma rog mai bine. Nu m-a facut mai tolerant. Nu m-a deschis spre intelegerea altora. In schimb am simtit pericolul sincretismului, al diluarii ortodoxiei, al indepartarii de practicarea serioasa in favoarea unei religii sincretiste ambigua si colorata. (more…)

Revoluţia sexuală globală – Gabriele Kuby: „Vor să ajungă la copiii voştri! Îi vor sexualiza, iar sexualizarea copiilor va prăbuşi civilizaţia.”

Revoluţia sexuală globală

Gabriele Kuby: „Vor să ajungă la copiii voştri! Îi vor sexualiza, iar sexualizarea copiilor va prăbuşi civilizaţia.”

Anul acesta, în noiembrie, sociologul german Gabriele Kuby a venit în România pentru a-şi promova carte proaspăt lansată, Revoluţia sexuală globală: Distrugerea libertăţi în numele libertăţii, printr-o serie de conferinţe susţinute la Iaşi, Bacău, Constanţa şi Bucureşti. Prezentam aici un interviu cu autoarea cartii:

Cartea dumneavoastră despre revoluţia sexuală a fost caracterizată în Germania de către unii cititori drept „un şoc”. Ce anume este atât de şocant în ea?

Pentru majoritatea oamenilor este un şoc, deoarece prezintă întregul tablou al revoluţiei sexuale globale care are loc la ora actuală. Majoritatea oamenilor văd că nu mai avem valori stabile, că nu mai avem familii stabile, că homosexualitatea este prezentă pretutindeni, dar nu văd ce se ascunde în spatele acestor lucruri. În cartea mea sper că am reuşit să ofer o imagine completă a revoluţiei sexuale globale. Aceasta se ascunde în spatele conceptului de gen, despre care majoritatea oamenilor nu ştiu ce este. În conceptul de gen se ascunde sămânţa de-reglementării tuturor standardelor sexuale. Aceasta se întâmplă în toate ţările occidentale şi se extinde în toată lumea.

Unii ar putea să vă râdă în nas, reproşându-vă că vă place teoria conspiraţiei.

Am 18 pagini de surse care argumentează ceea ce spun. Sunt conştientă că scriu împotriva curentului. Mă aflu acum aici, într-o ţară care până în 1989 a fost sub dictatură comunistă, deci voi ştiţi mai multe decât mine despre rezistenţă, despre propaganda oficială, despre a impune lucruri societăţii.

Puteţi face o comparaţie între felul în care comunismul a afectat familia şi felul în care o afectează feminismul anti-familie şi ideologia de gen? Vorbiţi-ne puţin, vă rugăm, despre noul totalitarism, care promite, cum au făcut toate regimurile totalitare, fericirea şi libertatea.

Aceste ideologii au multe în comun, cu toate că aceasta nu este vizibil imediat. Ambele sunt împotriva familiei, ambele fac foarte dificilă – dacă nu imposibilă – sarcina părinţilor de a-şi educa propriii copii, de a-i ţine într-o zonă în care oamenii se dezvoltă puternici, având o identitatea puternică prin intermediul familiei. Dictaturile totalitare luptă împotriva acestui lucru. Ideologia de gen, sau genderismul, face exact aceasta, doar că într-un fel mult mai subversiv. Nu este vorba de o presiune pe care să o detectăm imediat, ci ne este „vândută” sub pretextul libertăţii. Subtitlul cărţii mele este „Distrugerea libertăţii în numele libertăţii”. Şi cred că mai există o asemănare pe care trebuie să o detectăm. Pentru toate regimurile totalitare, nu numai pentru comunişti, ci şi pentru (more…)

10 Decembrie 2014

Depopularea şi întinarea copiilor. Ce cere ONU României?

Depopularea şi întinarea copiilor –

agendă explicită

ONU cere României:

  • educaţie sexuală obligatorie în şcoli

  • lărgit accesul la avorturi pentru adolescente

  • reducerea numărului de medici care refuză execuţia avorturilor

Ştire de pe mediafax.ro plus comentarii de pe cuvantul-ortodox.ro :

Comitetul ONU cere o strategie privind sănătatea şi drepturile sexuale şi ale reproducerii

Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale a cerut României revizuirea legilor pentru asigurarea accesului la îngrijiri de sănătate sexuală, dar şi adoptarea unei strategii naţionale în domeniu, arătând că este ţara cu cel mai mare număr de naşteri la adolescente sub 15 ani.

Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale (Comitetul ONU) a cerut Guvernului României să-şi revizuiască legile şi politicile pentru a asigura accesul la îngrijiri de sănătate sexuală şi a reproducerii pentru femeile şi adolescentele din ţară.

În recomandările emise în 28 noiembrie, Comitetul a arătat că România ar trebui să adopte o strategie naţională privind sănătatea şi drepturile sexuale şi ale reproducerii şi să introducă în mod obligatoriu în şcoli un program cuprinzător de educaţie sexuală, pentru a reduce numărul de sarcini la adolescente.

Comitetul ONU a subliniat că România a rămas în urma celorlalte state membre în ceea ce priveşte promovarea sănătaţii şi drepturilor sexuale şi reproductive ale adolescenţilor şi femeilor, statisticile oficiale arătând că rata mortalităţii materne este de două ori mai mare decât media UE, iar România înregistrează cel mai mare număr de naşteri la adolescentele sub 15 ani dintre statele membre.

De asemenea, Comitetul ONU şi-a exprimat îngrijorarea şi faţă de creşterea numărului de cadre medicale care refuză efectuarea serviciului medical de întrerupere legală de sarcină, ceea ce, în opinia specialiştilor, duce la limitarea accesului la avort în condiţii de siguranţă.

Comitetul este îngrijorat şi de faptul că resursele alocate pentru sectoarele sociale (sănătate, protecţie socială şi educaţie) rămân inadecvate şi regretă că România nu a fost în măsură să absoarbă pe deplin şi să utilizeze fondurile alocate de UE, din cauza capacităţii administrative limitate, birocraţia excesivă şi cazuri de corupţie.

În raport, Comitetul notează că rămâne preocupat de gradul ridicat de corupţie din România şi de impactul acesteia asupra respectării depline a drepturilor economice, sociale şi culturale ale populaţiei, în ciuda numeroaselor măsuri luate pentru combaterea ei, dar şi de faptul că salariile mici ale funcţionarilor publici, ale personalului medical, din educaţie, precum şi sancţiunile prea indulgente în cazurile de corupţie pot împiedica punerea în aplicare eficientă a acestor măsuri de combatere a corupţiei.

Comitetul este îngrijorat şi de faptul că părinţii sunt împovăraţi cu plăţile suplimentare şcolare pentru diverse scopuri, deşi învăţământul primar ar trebui să fie gratuit, şi, deşi a menţionat progresele recente, constată că calitatea educaţiei şi formării ar trebui îmbunătăţite considerabil.

O altă îngrijorare vizează procentul mare de copii (more…)

23 Noiembrie 2014

VIDEO: Conferinta SFINŢENIE ŞI NEAM – Sfinţii Închisorilor şi Mişcarea Legionară – pr. Fabian Seiche si monahul Teodot

VIDEO: Conferinta SFINŢENIE ŞI NEAM

Sfinţii Închisorilor şi Mişcarea Legionară

 pr. Fabian Seiche si monahul Teodot

Publicăm inregistrari video de la conferinta tinuta la Suceava, anuntata aici.

Video 1

Video 2

(more…)

21 noiembrie – Sfintitul Marturisitor Gheorghe Calciu. 8 ani de la adormire, un an de la aflarea sfintelor sale moaste

pr calciu NC 221 noiembrie – Sfintitul Marturisitor Gheorghe Calciu

8 ani de la adormire, un an de la aflarea sfintelor sale moaste

Cinstit de straini, prigonit de români, care găsindu-i sfintele moaşte le-au ingropat inapoi in lut, Parintele Gheorghe Calciu rămâne unul din cei mai mari sfinţi mărturisitori ai secolului XX

Articole despre Sfintitul Marturisitor Gheorghe Calciu:

Desi un site foarte pestriţ, iată ce putem citi wikipedia despre Parintele Gheorghe Calciu:

Gheorghe Calciu-Dumitreasa

(n. 23 noiembrie 1925, Mahmudia, județul Tulcea, d. 21 noiembrie 2006, Washington) a fost un preot ortodox român, fost legionar, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului.

Cuprins

  • 1 Luptător anticomunist
  • 2 Exilul
  • 3 Opera
  • 4 Bibliografie
  • 5 Legături externe

Luptător anticomunist

Părintele Calciu a fost unul dintre acei luptători anticomuniști care au mărturisit credința lor în Hristos și în ideea națională, cu însuși sângele lor. A îndurat peste 21 de ani de închisoare sub comuniști (1948-1964, 1979-1984), trecând și prin furia iadului reeducării din pușcăria pentru studenți de la Pitești (1949-1951), unde (more…)

30 Septembrie 2014

“Identificarea vitelor” – Bilderbergii preseaza introducerea cardurilor biometrice la nivel global.Românii refuză aceste tehnologii umilitoare! Înviaţi Demnitatea şi Dârzenia Românească!

“Identificarea vitelor”

Bilderbergii preseaza introducerea cardurilor biometrice la nivel global

Unul dintre cele mai dragi proiecte ale grupului Bilderberg este ca toate popoarele din zonele de „interes” sa intre intr-o banca de date, ca sa poata fi controlate la orice ora.
Globalistii preseaza Congresul american sa voteze implementarea „cardurilor biometrice” – care contin o amprenta sau un element unic al individului – pentru a da un exemplu intregii lumi.

„Identificarea vitelor”

ID card 300x225 Identificarea vitelor. Bilderbergii preseaza introducerea „cardurilor biometrice” la nivel global

Implementarea cardurilor ID necesita cheltuieli mari, de aceea trebuie sa treaca mai intai de Camera Reprezentantilor, asa cum cere Constitutia, pentru orice masura ce implica banii contribuabililor. Pana acum, doar deputatul de Texas, Ron Paul, s-a opus vehement acestui mod de „identificare a vitelor”, opunandu-se, de fapt, cresterii taxelor. Insa Ron Paul s-a retras, iar bilderbergii si aliatii lor din Comisia Trilaterala au prins momentul sa preseze. Surse de la Casa Alba au dezvaluit pentru American Free Press, ca Thomas E. Donilon, consilier pe probleme de securitate nationala si bilderberg totodata, a fost auzit argumentand ca retragerea lui Ron Paul ofera oportunitatea introducerii „cardului global”, ca o masura-cheie a „reformei imigratiei”, anuntata de presedintele Barack Obama. Donilon asigura ca fiul lui Ron Paul, Rand Paul, reprezentant de Kentucky, nu se va opune planului!

Toata lumea la „dosar”

Daca aceste carduri se vor introduce, americanii nu vor mai putea obtine o slujba fara sa prezinte un asemenea document, nu vor mai putea calatori, nu vor mai putea efectua nicio plata decat cu bani cash, nu vor mai beneficia de servicii medicale, vor fi „ilegali”. Iar daca se supun, datele lor vor intra intr-o imensa banca, pe baza caruia se va decide subtil asupra aspiratiilor in viata, functie de „dosar” . Pana acum, doar Obama si opt senatori sustin vehement introducerea cardurilor universale, prin reforma sectorului imigratiei.

28 Septembrie 2014

7 puncte despre Tratatul de la Lisabona sau ce inseamna UE

7 puncte despre Tratatul de la Lisabona

sau ce inseamna UE

Tratatul de la Lisabona sau ce inseamna UE

 Toata lumea a auzit despre Tratatul de la Lisabona dar in mod sigur sant foarte putini cei care stiu cu adevarat ce implica si despre ce este vorba. Multi nici nu se intereseaza si nici nu vor sa auda despre aceste chestiuni “politice” pentru ca nu sant ei cei care trebuie sa stie si sa se intereseze despre aceasta. Datorita acestei nepasari, lehamite, ignoranta si prostie toata lumea sufera in ziua de azi consecintele acestei lipse de interes dar si de informare.
In acest articol am sa ma refer la punctele esentiale ale acestui tratat cat si asupra urmarilor pe care le are asupra vietii noastre chiar in momentul in care va scriu aceste randuri. Le voi puncta pe fiecare si va voi exemplifica ceea ce inseamna.
1) Este un tratat care substituie toate tratetele precedente in care se afirma in mod definitiv suprematia dreptul comunitar asupra dreptului national. Cu alte cuvinte suveranitatea nationala nu va mai exista. Se vede deja, pentru  ca santem prima tara din lume care a inceput sa isi vanda pamanturile agricole strainilor.
Nicaieri in lume un strain nu poate cumpara pamantul agricol. Da, se poate sa iti cumperi o casa, un apartament dar pamantul agricol care reprezinta teritoriul national al acelei tari nu ti-l va da nimeni. Media minte cand vorbeste despre pretul la hectar in alte tari pentru ca acel pret nu este pentru un straini ci pentru cetatenii lor. Vanzarea pamanturilor agricole ale Romaniei va face ca in orice loc al tarii sa apara o mica Arabie, Italie…Ne vom trezi conditionati de straini in propria tara dar…..pe cine intereseaza?? BANII SA MEARGA.
Instrainarea pamantului  Tratatul de la Lisabona transfera la nivelul fiecarui stat membru 105 atributii de la nivel national la nivel european. Aceste atributii privesc politica externa, justitia, comertul, apararea, siguranta, economia……

2) Este cel mai mare transfer de putere care a fost facut vreodata la nivel european, despre care nimeni nu  spune nici un cuvant si nimeni nu incearca sa informeze mai pe larg publicul nestiutor despre acest act de incalcare a suveranitatii nationale. Este ca si cand guvernul si noi romanii nu mai santem in stare sa ne purtam singuri de grija sub nici un aspect. Tot ce facem trebuie sa ne fie consimtit de catre straini.
Ei sant cei care comanda si conduc destinele acestei natiuni, iar presedintele vandut ca si tot guvernul se inchina si asteapta noile legi si reforme care sa ne inglodeze si mai mult in mizerie, datorii si sclavie.
Tot ce facem trebuie sa fie aprobat si analizat pentru noi de catre oculta mondiala care a pus deja labele pe Romania sub ochii adormiti ai romanilor mandrii ca sant in UE. (more…)

10 Septembrie 2014

Mitropolitul Serafim de Pireu – 5 predici in Dobrogea

Mitropolitul Serafim de Pireu

5 predici in Dobrogea

septembrie 2014:

1. «Noua Eră» cea veşnic tânără a lui Hristos şi vechea «Nouă Eră» a antihristului

2. Panerezia ecumenismului inter-creştin sincretist

3. Despre masonerie

4. Panerezia ecumenismului inter-religios sincretist

5. Infiltrarea «Noii Ere» a antihristului în învăţământ

 

 «Noua Eră» cea veşnic tânără a lui Hristos

şi vechea «Nouă Eră» a antihristului

Predica Înaltpreasfinţitului Serafim al Pireului

la Vecernia de sâmbătă seara, 6 septembrie 2014, în Mangalia

Înaltpreasfinţite Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului,

Prea Cucernici părinţi,

Excelenţa Voastră, domnule primar,

Iubiţi fraţi în Hristos,

 

Noua Eră a lui Hristos, noua creaţie şi oamenii cei noi. Lucrarea înnoitoare a Bisericii

 

Cu câteva zile în urmă, pe 1 septembrie, a început noul an bisericesc. În pericopa evanghelică a acestei sărbători este cuprinsă şi profeţia mesianică a proorocului Isaia, supranumit şi „al cincilea evanghelist.”1. La sfârşitul profeţiei este înfăţişat Mesia Iisus Hristos, care spune că printre multele aspecte ale lucrării Lui mântuitoare a fost şi aceea de „a binevesti anul bineprimit al Domnului”, de a predica începutul noului an al Domnului, care este bineplăcut lui Dumnezeu şi oamenilor.

Această referire la noul an, la „anul bineprimit al Domnului” este motivul pentru care Sfinţii Părinţi ai Bisericii au stabilit să se citească această pericopă evanghelică pe 1 septembrie, când începe noul an bisericesc. Însă, în afară de acest sens restrâns, care limitează temporal expresia „anul bineprimit al Domnului” la un an, majoritatea exegeţilor biblici, vechi şi noi, dau un sens mai larg acestei expresii, un sens cu caracter hristologic: „anul bineprimit al Domnului”, pe care l-a predicat Hristos, înseamnă era sau perioada cea nouă pe care o inaugurează Hristos, adică epoca mântuirii, ce durează de la Întruparea Lui şi până la cea de-a doua Sa Venire.

Aşadar, având ca bază această interpretare mai bună şi mai potrivită, învăţându-i Hristos pe oamenii din Nazaret că această profeţie a lui Isaia se referă la El Însuşi („Astăzi s-a împlinit această scriptură în urechile voastre”), a predicat începutul noii ere, al noii perioade din istoria umanităţii, al epocii mântuirii şi a izbăvirii oamenilor de păcat şi din moarte. Această nouă eră, care a început prin învăţătura şi prin lucrarea mântuitoare a lui Hristos, este continuată de-a lungul secolelor de către Biserica Ortodoxă, care, conform unei formulări foarte frumoase, este „Hristos extins peste veacuri.”

Biserica Ortodoxă este însufleţită, ţinută unită, luminată şi sfinţită de Sfântul Duh, Care e prezent permanent în ea şi Care transmite credincioşilor harul Lui cel necreat şi de viaţă făcător. Acest har al lui Dumnezeu, care se transmite prin lucrarea şi prin învăţătura lui Hristos şi prin acţiunea şi lucrarea Sfântului Duh, nu este creat, ci necreat, e energie dumnezeiască, aşa cum au învăţat toţi Sfinţii Părinţi ai Bisericii, în special Sfântul Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului. Harul nu se învecheşte, nici nu îmbătrâneşte, aşa cum se uzează învăţăturile şi lucrările oamenilor creaţi.

Câte teorii şi învăţături au fost dezvoltate de filosofii antichităţii, de sociologi, moralişti, jurişti, politicieni reformatori şi care, ca lucrări şi produse ale oamenilor, au fost apoi depăşite şi s-au stins? Toate cele create se distrug şi se descompun. Însă harul, energia necreată a lui Dumnezeu, care lucrează în Biserică, e nestricăcios şi veşnic tânăr, nu are nevoie de reînnoire, cu atât mai puţin de înlocuire de invenţii omeneşti, care se învechesc şi îmbătrânesc repede, fiind înlocuite cu altele.

Iar această veşnicie şi permanenţă a lui dumnezeiască, caracterul lui mereu nou şi înnoitor îl face să răspundă la nevoile oamenilor tuturor epocilor, care au nevoie mereu de energia şi ajutorul dumnezeiesc, ca să se izbăvească de rău şi de moarte, care sunt legate de firea căzută a omului. Hristos Însuşi a declarat că cerul şi pământul vor avea un sfârşit, însă cuvintele Lui vor avea valoare veşnic2. Nici o literă, nici o virgulă, adică nici cel mai mic element din învăţătura Lui nu urmează să se schimbe3.

Şi Sfântul Apostol Pavel – cel numit şi gura lui Hristos, vasul cel ales – atrăgând atenţia asupra pericolele datorate posibilei încercări umane de schimbare sau de falsificare a Evangheliei lui Hristos, spune în Epistola către Galateni că chiar şi dacă un înger însuşi din cer vă va învăţa ceva diferit de cele pe care eu v-am învăţat, să fie anatematizat: dar chiar dacă noi sau înger din cer v-ar propovădui altceva decât ce v-am binevestit noi, să fie anatema!”4

Hristos anunţă şi faptul că le va reînnoi pe toate. „Iată, Eu le fac pe toate noi.” Face să dispară toate cele vechi, lacrimile, durerea, moartea, stăpânirea răului, „căci cele dintâi lucruri au trecut.”5

Prin Hristos, potrivit învăţăturii Sfântului Apostol Pavel, „dacă este cineva întru Hristos, el este făptură nouă; cele vechi au trecut, iată că toate au devenit noi.”6 Oamenii trebuie să se lepede de omul cel vechi, care este distrus de patimile şi de dorinţele lui şi să se îmbrace în omul cel nou, care a fost creat după voia lui Dumnezeu, din materie nouă: „Să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi al fostului vostru fel de viaţă, care se strică prin poftele înşelăciunii, să vă înnoiţi în duhul minţii voastre şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel zidit după Dumnezeu, în dreptatea şi în sfinţenia adevărului.”7

Din epoca când a predicat Hristos şi când a inaugurat această eră nouă, această nouă perioadă a mântuirii, potrivit profeţiei lui Isaia pe care Hristos Însuşi a citit-o în sinagoga din Nazaret, „a binevesti anul bineprimit al Domnului” până astăzi şi până la sfârşitul veacurilor lumea s-a umplut şi se va umple de „oameni noi”, de oameni sfinţi, zidiţi din materia cea nouă a harului cel necreat al lui Dumnezeu, materie care nu se distruge, nu se învecheşte, ci îi păstrează pe oameni într-o permanentă tinereţe duhovnicească, chiar dacă trupeşte îmbătrânesc şi mor: „chiar dacă omul nostru cel din afară se trece, cel dinlăuntru se înnoieşte din zi în zi.”8

Omenirea cea stearpă, neroditoare şi nefertilă dinainte de întruparea lui Hristos, a început să rodească, să producă sfinţi. Biserica Ortodoxă ne prezintă în calendarul ei mii de sfinţi, iar alături de ei Biserica cea cerească numără alte milioane de oameni virtuoşi care s-au mântuit. Noi toţi, mult sau puţin, mai tineri sau mai bătrâni am avut şi avem binecuvântarea să îi vedem des pe astfel de oameni, să cunoaştem astfel de oameni cuvioşi în zilele noastre, bărbaţi şi femei, care dovedesc prezenţa permanentă a harului celui înnoitor al lui Dumnezeu.

 

Noua Eră” (New Age) a masonilor, a sioniştilor, a ocultiştilor şi a altora se opune lucrării lui Hristos şi a Bisericii

 

Diavolul cel invidios a făcut şi face orice ca să împiedice această lucrare a lui Hristos şi a Bisericii, cu toate că Hristos Însuşi l-a biruit şi l-a umilit prin viaţa Lui sfântă, prin pătimirea Sa, prin răstignirea pe Cruce şi prin Învierea Lui. Toate puterile satanice ale întunericului, ale sistemului religios evreiesc şi roman s-au aliat împotriva Lui ca să Îl zdrobească. Era, însă, posibil, să Îl învingă pe Dumnezeu? Hristos, Dumnezeu-Omul, le-a arătat oamenilor pentru prima dată drumul libertăţii, al ieşirii din captivitatea şi robia răului şi îi distruge”ca pe vasele olarului”9 pe cei tari şi înverşunaţi. (more…)

7 Septembrie 2014

6 septembrie – Minunea Sfantului Arhanghel Mihail – BIRUINŢA LEGIONARĂ Spiridon Cândea “Glasul Strămoşesc”, Sibiu, Anul VI, Nr. 1, 8 Noembrie 1940

6 septembrie – Minunea Sfantului Arhanghel Mihail

BIRUINŢA LEGIONARĂ

Spiridon Cândea

“Glasul Strămoşesc”, Sibiu

Anul VI, Nr. 1, 8 Noembrie 1940

După treisprezece ani de lupte cumplite, după nesfârşite umiliri a demnităţii româneşti, după temniţe grele, după bătăi şi schingiuiri barbare, după săvârşirea celor mai grozave fărădelegi şi a celor mai oribile crime, dupăce călăii neamului au văduvit în cea mai mare parte generaţia tânără de oastea neînfricaţilor luptători, în frunte cu Căpitanul, dupăce neamul a fost stors şi adus la “sapă de lemn”, după ce ţara a fost sfârticată şi milioane de Români lăsaţi în jugul greu al robiei, dupăce s’a consumat cel mai blăstămat capitol din istoria neamului nostru, a sosit clipa sorocită să pună pentru totdeauna sfârşit domniei netrebnicilor, a sosit ceasul biruinţei legionare.

Biruinţa legionară? Toată lumea spune aşa, toţi afirmă la fel. Adevărul este însă că a sosit numai ziua începutului de biruinţă legionară, dar adevărata biruinţă legionară este încă departe, ea n’a fost încă şi nu poate fi realizată decât cu eforturi uriaşe şi într’un timp mai îndelungat de muncă şi abnegaţiune a neamului întreg. Testamentul Căpitanului este un pisc înalt, veşnic luminat de soare, este o culme de ideal pe care neamul va reuşi s’o atingă numai dupăce va fi desbrăcat cu totul haina mişeliei, a trădării şi a tuturor păcatelor, care ne-au adus unde suntem. (more…)

6 Septembrie 2014

Sionism, masonerie, ecumenism – Fragmente din scrisoarea Mitropoliților Pireului și Konitsei către Papă, prin care îl cheamă pe acesta din urmă la pocăință și la lepădarea de ereziile Papismului. IPS Serafim de Pireu: Sursa ecumenismului este masoneria, după cum sursa masoneriei este sionismul

Sionism, masonerie, ecumenism

Fragmente din scrisoarea Mitropoliților Pireului și Konitsei către Papă, prin care îl cheamă pe acesta din urmă la pocăință și la lepădarea de ereziile Papismului

IPS Serafim de Pireu: Sursa ecumenismului este masoneria, după cum sursa masoneriei este sionismul

 Sursa și matricea ecumenismului este masoneria, care promovează prin ecumenism religia universală a luciferismului, după cum sursa și matricea masoneriei este abominabilul Sionism internațional, care a transformat teismul Vechiului Testament și al Prorocilor în cel mai josnic luciferism, prin Cabala demonică și trivialul Talmud, opere ale rabinilor demonizați ai iudaismului căzut și ale obsesiei lor de stăpânire și guvernare mondiale prin pseudo-Mesia pe care continuă să îl aștepte.

 

pope-mitor1[1]

RELAȚIILE PAPISMULUI CU MASONERIA ȘI ISLAMUL. CONCILIUL II VATICAN. CE SPUNE DESPRE CONCILIUL II VATICAN ȘI DESPRE OCCIDENT SFÂNTUL CONTEMPORAN IUSTIN POPOVICI.

  • Ecumenismul consfințește toate ereziile, lezează dogmele Ortodoxiei și reprezintă în esență cea mai mare erezie ecleziologică a tuturor timpurilor, pentru că pune semnul de egalitate între toate religiile și credințele. • Pentru a-și materializa scopurile, ecumenismul scornește tot felul de teorii, precum ”teologia baptismală”, ”Biserica universală nevăzută”, ”teoria ramurilor”, ”teoria celor doi plămâni”, a ”minimalismului dogmatic”, a ”teologiei postpatristice”, ”neopatristică”, a ereziei contextuale, a ”teologiei euharistice” etc. • Prin Uniație, Vaticanul promovează unitatea papistașilor și a ortodocșilor, nu pe baza credinței și a adevărului, ci a unei contopiri de tip sincretist, care are ca scop absorbirea Ortodoxiei de către Papism, fără ca acesta din urmă să se lepede de înșelările sale eretice. • Toate Bisericile Ortodoxe au condamnat Uniația. Orice fel de disculpare a acestui ”Cal Troian” al Papismului și recunoașterea bisericească a lui constituie o mizerabilă disprețuire a hotărârilor panortodoxe care condamnă Uniația. Activitatea uniaților în Grecia ortodoxă. • Uniația și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. • De ce este periculoasă Uniația pentru grecii ortodocși. • ”Preoții” uniați sunt lupi în piei de oaie, după cum a declarat Patriarhul Ecumenic Ioachim al III-lea. • De ce activitatea Uniației constituie un scandal în Atena. Premisele pentru unirea Bisericilor. • Ce dezvăluie planul de pseudo-unire al Vaticanului. • Rolul ecumenismului laic. Ridicarea anatemelor este anticanonică. Majoritatea ortodocșilor nu va accepta pseudo-unirea.

În numărul de azi al ”Orthódoxos Týpos”, care apare în ajunul întâlnirii ereziarhului Papă Francisc cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la Ierusalim, publicăm pasaje extinse din scrisoarea de 121 de pagini a Mitropoliților Andrei al Konitsei și Serafim al Pireului către conducătorul Statului Vatican. Fragmentele acestea vizează întâi de toate pan-erezia ecumenismului, care este odraslă a Conciliului II Vatican, și de asemenea, se referă și la demonica Uniație. În epistolă există și alte capitole, care privesc pozițiile eretice catolice referitoare la primatul Papei, la infailibilitate, la Sfintele Taine etc., pe care ”Orthódoxos Týpos” le-a prezentat de multe ori și le prezintă în detaliu în coloanele sale, de la începuturile editării sale până azi, și de aceea, din lipsă de spațiu, nu le mai reluăm. În epistola sa, ereziarhul este numit ”Prealuminat” șef al Statului Vatican și aceasta pentru a nu i se acorda ipostas bisericesc. Ori de câte ori este folosit cuvântul ”Papă” este pus în ghilimele tocmai pentru a nu-i acorda recunoaștere ca lider bisericesc. Fragmentele din epistolă sunt următoarele:

Promovarea pan-ereziei ecumenismului

Este cunoscut, Prealuminate, că, spre a promova ecumenismul Vostru papal, Vă sprijiniți pe deciziile Conciliului II Vatican și anume pe ”Dispoziția cu privire la Ecumenism” (Unitatis Redintegradio) și pe Enciclica papală ulterioară din 1995 a ”Papei” Ioan Paul al II-lea, intitulată ”Ca toți să fie una” (Ut unum sint).

Această extinsă enciclică papală se împarte în trei  capitole principale, cu o introducere și un epilog incitante. Primul capitol se referă la angajamentul ecumenic al Papismului (L’engagement œcumenique de l’Eglise Catholique). Al doilea capitol valorifică rezultatele Dialogurilor Teologice din cadrul Mișcării Ecumenice contemporane (Le fruits du Dialogue). Al treilea capitol caută o cale mai eficientă de dialog pentru urgentarea refacerii comuniunii bisericești dintre ”Bisericile” creștine (Quanta est nobis via). Toate cele trei capitole fac referire foarte frecventă la hotărârile cu privire la aceste subiecte de la recentul ”Conciliu” II Vatican și mai ales la Dispoziția cu privire la Ecumenism (Unitatis Redintegradio), dar și la îndrumările ”Directivei papale cu privire la ecumenism”, la enciclicele papale privitoare la acest subiect și la alte asemenea texte.[1]

Sfântul Iustin Popovici despre ecumenism

Pentru noi, ortodocșii, ecumenismul a fost de-a dreptul desființat ca pan-erezie de către Sfântul contemporan, Părintele duhovnicesc al Bisericii Ortodoxe Sârbe surori – pe are a întemeiat-o Sfântul Sava – și Profesor de Dogmatică și Învățător a-toată-lumea, Cuviosul și de Dumnezeu Purtătorul Părintele nostru Iustin Popovici, care în excepționala sa scriere ”Biserica Ortodoxă și Ecumenismul”, atrage atenția că: ”Ecumenismul este numele comun pentru pseudo-creștinismele și pseudo-bisericile Europei Occidentale. În ecumenism se află inima tuturor umanismelor europene avându-l în frunte pe Papă. Toate aceste pseudo-creștinisme, toate aceste pseudo-biserici nu sunt nimic altceva erezie lângă altă erezie. Numele lor evanghelic comun este pan-erezie”[2].

(more…)

24 Iulie 2014

Rotary – o ramificatie a masoneriei

 Rotary – o ramificatie a masoneriei

de Gheorghios Psaltákis, teolog

usfakebsa2[1]

Această organizație internațională a fost înființată la Chicago, pe 23 februarie 1905, de avocatul American Paul P. Haris. Sub aparența manifestărilor filantropice și culturale ascunde scopuri secrete, de aceea și este considerată ”grădinița masoneriei”[1]. Sfântul Sinod al Bisericii Greciei și anumiți mitropoliți izolați recomandă în enciclicele lor neparticiparea la adunările rotaryenilor și nu permit rotaryenilor să fie nași de botez. Redăm câteva texte oficiale și comentarii din periodice ortodoxe care vorbesc despre ce anume este și care sunt intențiile Clubului Rotary:

În Mesajul Sfântului Sinod al Bisericii Greciei către bine credinciosul popor elen, din 29 noiembrie 1958, între alte subiecte, sunt menționate și următoarele cu privire la rotaryeni:

”… Organizația aceasta are caracter internațional și se sprijină pe principii filosofico-morale abstracte. Nu acceptă viața morală și filantropia ca roade ale credinței creștine ortodoxe, adică ale Tradiției grecești și creștine… Orice mișcare morală și socială și orice fel de viață în afara lui Hristos determină Biserica să fie rezervată și prudentă față de aceste fenomene, iar această prudență și rezervă a socotit de cuviință Sfântul Sinod să o adopte și față de Organizația Rotary și să recomande clericilor ei să nu participe la adunările acesteia…”[2].

Preasfințitul Mitropolit al Aitolίei și Akarnanίei, kir Theoklitos, în urma convocării la Agrinio a celui de-al 13-lea Congres Panelen al Rotary, a emis o Enciclică, nr. 1227/4.4.1973, în care printre altele afirmă și următoarele:

”Considerăm că este de datoria noastră, pe care o impune însăși misiunea noastră de păstori, să îi lămurim pe creștinii noștri mai simpli și bine intenționați cu privire la acest subiect.

Înfățișăm cele ce urmează fără absolut nici o dispoziție de ostilitate față de cineva, dar și fără ezitare sau frică față de neplăcerile pe care probabil le vor provoca:

  1. Organizația Rotary are o strânsă legătură și înrudire cu masoneria, fiind caracterizată de către cunoscători ca ”văr” și ”prima stație” și ”anticameră” a masoneriei și faza premergătoare ”introducerii” în aceasta.
  2. Este o realitate că un mare procent al rotaryenilor sunt și masoni. De pildă, (more…)

Activitatea Rotary și poziția Bisericii Ortodoxe Elene față de aceasta de Arhimandritul Haralambos Vasilopulos

Activitatea  Rotary și poziția Bisericii Ortodoxe Elene față de aceasta

de Arhimandritul Haralambos Vasilopulos

<<Rotary este antecamera masoneriei, fiind condusă de aceleaşi puteri malefice ca şi ea. Oriunde te-ai duce în ţară Rotary se găseşte în mâinile lojii masonice. Conducătorii şi membrii ei de încredere sunt masoni. Rotary sprijină mult organizaţia cercetaşilor (vezi Wikipedia  ), care este curat masonică. Profesorul Universitar Ioan Karmiris a adeverit, în cadrul întrunirii marii adunări eparhiale din 26 02 1970 faptul că «Cercetaşii sunt antecamera masoneriei». În Ortodoxos Typos diniunie 1966 este publicat un articol edificator, ce a fost trimis din spatele cortinei de fier şi în care printre altele se spune că CONSILIUL MONDIAL AL BISERICILOR (C.M.B.) este un tentacul al masoneriei. Redăm mai jos cele scrise acolo: «Nu este Geneva locul unde s-a înfiinţat în 1927 C.M.B., organism internaţional care nu este altceva decât un tentacul al masoneriei libere, precum YMCA, Rotary, Cercetaşii? Ea a înfiinţat numai în SUA din proprie iniţiativă 2000 de unităţi de cercetaşi, cheltuind 3 mil. de dolari. Rotary a venit în Grecia în 1928 din iniţiativa masoneriei.»…

***

Din analiza mişcării ecumenice constatăm că ecumenismul nu promovează acel (more…)

Rotary – Grădinita Masoneriei – DIALOG DESPRE ORGANIZATIA ROTARY cu Mitropolitul Augustin al Florinei

Rotary – Grădinita Masoneriei

DIALOG DESPRE ORGANIZATIA ROTARY

 În ultima vreme [..] au loc vii discuții cu privire la organizațiile Rotary. Mulți se întreabă care este poziția Bisericii noastre față de acestea. De aceea republicăm un text care a apărut în mai multe părți în periodicul Enoriaká Néa din iunie 2004, nr. 77, un text excepțional, scris de un cunoscător de nivel academic al relațiilor dintre masonerie și organizațiile Rotary, anume Arhimandritul, pe atunci, N. Kandiotis, devenit ulterior Mitropolitul Augustin al Florinei:

αυγουστινος+καντιωτης+φλωρινα+μνημοσυνη+ρωμαιικο[1]”Un corespondent fidel al periodicului nostru s-a ocupat în calitate de istoric de acest subiect și în anumite puncte exprimă – cu certitudine chiar – opinii care nu sunt adeverite de realitate. Astfel, în ce privește relația dintre Rotary și masonerie, scrie că sunt două organizații absolut diferite, fără nici o legătură între ele. Aici însă se impune o precizare importantă. Desigur, din punct de vedere juridic sunt două organizații independente una de alta. Desigur, cluburile Rotary sunt doar asociații de acțiune socială, mai ales filantropice, care au, e drept, o anume ideologie – orice om este aderentul unei anume ideologii/credințe –, dar, ni se spune, nu au nimic în comun cu secretismul, cu simbolurile religioase sau de alt tip, cu tipicul de cult, ceremoniile etc., care, toate, sunt caracteristice masoneriei. Acest lucru nu înseamnă însă că nu au ”nici o legătură” între ele. Un punct comun este doctrina morală, adică concepția care aspiră la slujirea aproapelui, stimularea altruismului și, prin intermediul acestora, a muncii și a progresului societății. În fapt, participarea la cluburile Rotary este deschisă oricărui profesionist și om de știință onest și de succes. Totuși la acest cluburi participă mulți masoni  – deși nu totdeauna! –, după cum masonii au luat și iau foarte adesea – deși nu totdeauna! – inițiativa întemeierii de noi cluburi Rotary. Este oare întâmplător că organizația Rotary, care își are începuturile în 1905, numărând atunci doar cinci membri, s-a răspândit impetuos în toată lumea doar în câteva decenii? În concluzie, nu există o legătură organizațională între Rotary și masoni, dar în fapt legătura este de la sine înțeleasă. După cum scrie profesorul K. Bégzos, în strânsă legătură cu mișcarea masonică se găsesc alte sisteme organizaționale conexe, precum… asociațiile Rotary, Lions…”.

Pe de altă parte, de vreme ce asociațiile Rotary sunt deschise tuturor, este firesc să devină membri ai acestora și creștini, dat fiind faptul că realizează o importantă lucrare filantropică și, în general, socială. Din punct de vedere formal nu există nici un impediment, nici o incompatibilitate între calitatea de creștin și cea de membru Rotary. În altă parte se află însă problema pentru conștiința creștină mai profundă, care nu autonomizează, nu ”secularizează” actul moral, nu îl privește separat de credința creștină: orice faptă bună pe care o săvârșește creștinul conștient pe acest pământ, i-o oferă lui Hristos, care este Vița, și astfel dă sens respectivului act moral. Pentru cel care aderă la o morală seculară, autonomă, care urmărește exclusiv promovarea omului și a societății, ce sens are Jertfa lui Hristos? Este pur și simplu de prisos! Pentru creștin, relația dintre actul moral și Hristos este crucială, pentru că sensul vieții nu stă într-un umanism autonom, ci în comuniunea de dragoste cu Dumnezeu prin Hristos, care presupune și implică dragostea față de oameni. Asociațiile Rotary sunt factori ai moralei seculare de tip umanist, lucru absolut respectabil, dar străin de duhul credinței creștine. Acest amănunt și este suficient să arătăm că este problematic ca activitățile din cadrul Rotary să îl ”exprime” pe un creștin.

Și încă ceva: conștiința că lui Hristos, care este izvorul sfințirii, I se oferă orice faptă morală, îl apără pe creștin de ispita autopromovării, de egoista laudă de sine, care ”pândește” să anuleze valoarea oricărei fapte morale, să o preschimbe într-o fariseică mulțumire de sine. Nu cumva morala autonomă a rotary-enilor nu poate oferi practic această pavăză de apărare împotriva fariseismului și slavei deșarte, nu cumva acest moralism nu conține altceva decât niște declarații teoretice contrare creștinismului?

Metodă veche

Se spune, iubiți cititori ai noștri, se spune că, dacă Satana s-ar arăta așa cum este (more…)

22 Iulie 2014

Canonizati Sfintii inchisorilor ! Protest împotriva indiferenței Patriarhiei față de Sfinții închisorilor

Canonizati Sfintii inchisorilor !

Protest împotriva indiferenței Patriarhiei față de Sfinții închisorilor

Maica Domnului cu sfintii de la Aiud

După Dreptul canonic ortodox, semne ale sfinţeniei sunt:

– moartea martirică – dovada cea mai certă;
– mărturisirea şi apărarea dreptei credinţe;
– viaţa curată, viaţa sfântă;
– darul facerii de minuni, în viaţă sau după moarte.

Dintre condiţiile de fond (personale) ale sfinţeniei:
– să fi avut credinţa neîndoielnică ortodoxă;
– puterea de a suferi moarte martirică, primejdii şi orice necazuri pentru apărarea dreptei credinţe;
– puterea de a trăi moral şi religios cât mai desăvârşit;
– puterea de a săvârşi minuni;
– cultul spontan acordat de poporul credincios.

În cazul trăitorilor ortodocși din închisorile comuniste, toate acestea se confirmă. Ce dovadă mai clară vrem decât moartea martirică? Lupta împotriva lor e lupta contra evidenţei, păcatul împotriva Duhului Sfânt.

De la instalarea regimului comunist în Rusia s-a început o campanie de distrugere a creştinismului şi a tuturor valorilor umane tradiţionale. Acelaşi efect devastator l-a avut în toate ţările pe unde a trecut.
În cazul de faţă, nu e nevoie de Paterice pentru confirmarea sfinţeniei. Chinurile şi moartea din închisori, ştiind că toţi erau chinuiţi pentru credinţă de un regim ateu, sunt un Pateric al mucenicilor fără a mai fi nevoie de alte comentarii. Ele întrec orice „cuvinte duhovnicești”. De la mulți nu s-a păstrat nici un cuvânt duhovnicesc, dar au moaşte făcătoare de minuni! (a se vedea la Aiud).
De la atâtea mii de martiri din Istoria Bisericii nu s-a păstrat nici un cuvânt duhovnicesc ci pentru sfârşitul lor au fost trecuţi în ceata sfinţilor. De ce numai noi românii suntem atât de îndoielnici în credinţă? Nu ne bate Dumnezeu că nu ne cinstim sfinţii închisorilor? Cred că şi din acest motiv ne bate, cu prisosinţă…
Sfinţii sunt manifestarea concretă şi personală a lui Dumnezeu în Biserică, iar Biserica nu se menţine vie decât prin Sfinţi. La loc de cinste se află Martirii.

Protestăm față de aceste fapte anticreștinești și față de indiferența Patriarhiei Române:
Universitatea din București interzice revista anti-avort „Pentru viață”, nr. 2, a asociației studențești cu același nume, să participe la Târgul Educației organizat în 10-11 aprilie 2014. BOR (administrația patriarhală) tace!
Patru profesori atei din Timișoara protestează împotriva dorinței primăriei municipiului ca o strădă să poarte numele lui Petre Țuțea (ianuarie 2014). Au luat cuvântul pentru apărarea filosofului personalități marcante, inclusiv consilieri locali sau profesori universitari. Petre Țuțea a făcut 13 ani de închisoare, a rămas ortodox convins, erou anticomunist și martir al Bisericii. BOR (adminsitrația patrairhală) tace rușinos!
Statuia din București a martirului Mircea Vulcănescu, ucis la Aiud în 1952, e în pericol a fi demolată, la presiunile unui institut ocult: „Elie Wiesel”, sprijinit din banii Statului român.  (more…)

10 Iulie 2014

Procesele de prespalare a holocaustului iudeo-comunist. De ce nu se aduc în fața justiției si torționarii de origine evreiască?

Procesele de prespalare

a holocaustului iudeo-comunist

De ce nu se aduc în fața justiției si torționarii de origine evreiască?

Mihai Tirnoveanu

Aștept cu interes nume noi in procesele intentate fostilor tortionari comunisti, gen Marcusohn, Grunberg sau Brukner, altfel va crede lumea ca ne-am omorat intre noi.
Urmaresc cu atentie inceputul proceselor fostilor tortionari comunisti, in speranta, desarta insa, ca adevarul va fi dezvaluit. Adevarul profund ramane insa ascuns si tare ma tem ca acesta dezvaluire relativ brusca a unora dintre UNELTELE regimului rosu face parte dintr-un scenariu nebanuit de pervers.

In anii ‘50, majoritatea membrilor aparatului de partid si de stat din Romania erau straini de Neamul Romanesc, o proportie covarsitoare, de peste 90%, avand-o cetateni evrei, maghiari si tigani. Dau numai cateva nume reprezentative: Gheorghe Pintilie (n. Timofei Bodnarenko), general de Securitate, care a condus Direcția Generală a Securității Poporului (1948-1963), Mihai Dulgheru alias Mişa Dulberger, şeful Direcţia a V-a a Securităţii Poporului, Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, Iosif Kisinevski, născut Jakob Roitman, Vasile Luca, născut László Luka, casatorit cu Betty Birnbaum, de origine evreică, veterană a Războiul Civil Spaniol (vicepresedinti ai Consiliului de Ministri din Guvernul Groza), Teohari Georgescu alias Tescovici Burăh (ministru de interne), Walter Roman, născut Ernő Neuländer, ministrul Postelor si Telecomunicatiilor, Silviu Brucan (n. Saul Bruckner), redactor sef la Scanteia, ambasador în Statele Unite si la ONU, si nu in ultimul rand, Alexandru Nicolschi (n. Boris Grünberg), subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953) si secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961), vestit pentru dirijarea “fenomenului Pitesti”, adica a celui mai crunt experiment de tortura pshihica si fizica cunoscut vreodata in lume, actiunea sa fiind concentrata pe studentii si legionarii incarcerati la Pitesti si Aiud, cu alte cuvinte, pe cele mai puternice elemente romanesti.

Inchizand aceasta paranteza ma intorc in prezent si constat ca in aceste procese nu apare niciun alogen, in ciuda faptului evident ca acestia erau majoritari in aparatul de represiune comunist, procesele seamanand parca cam mult cu asa-zisul proces al comunismului initiat de Vladimir Tismaneanu, el insusi urmas de comunisti, parintii sai fiind Leonte Tismăneanu si Hermina Marcusohn, ambii membri marcanti ai Kominternului.

Ce se urmareste de fapt?

“Spalarea” comunismului de esenta straina, romanizarea fortata a acestuia si inducerea ideii (ventilata de GDS si Revista 22, via Soros) ca ideologia comunista nu a fost nociva din cauza (more…)

9 Mai 2014

CE ESTE EUROPA ?

CE ESTE EUROPA ?

Sfântul Nicolae Velimirovici

europa babel

Unde este întunericul cel mai mare? Acolo unde străluceşte cea mai puternică lumină, care apoi se stinge. Acolo este întunericul cel mai mare. În piaţa unde strălucesc sute de lumini şi unde noaptea se întrece în lumină cu ziua, când toate luminile se sting, atunci, în acea piaţă se face un întuneric mai mare decât în corturile neluminate ale şatrelor ţigăneşti.

O, fraţii mei, în zilele noastre i-am înălţat pe conducătorii noştri şi am deschis ochii şi am văzut o asemenea piaţă, şi era aşa de luminată, încât se întrecea cu cerurile însorite. Dar toate luminile s’au stins, iar noi am privit de pe înălţimile Balcanilor şi am văzut o vale fără lumină, întunecată precum hruba subpământeană a cârtiţei. Acea piaţă este trecută pe hărţile lumii cu numele de Europa, iar la toate popoarele ei cu numele de atheism şi nemilostenie.

Ce este Europa ?

Este lăcomie şi inteligenţă. Amândouă omeneşti: lăcomie omenească şi sete de cunoaştere omenească. Iar acestea două sunt întruchipate de Papă şi de Luther. Ce este, aşadar, Europa? Papa şi Luther. Culmea împlinirii lăcomiei omeneşti şi culmea împlinirii setei de cunoaştere omeneşti. Papa European este întruchiparea lăcomiei omeneşti după putere. Luther cel European – hotărârea omenească de a afla totul prin inteligenţa sa; Papa ca stăpân al lumii şi omul de ştiinţă ca stăpân al lumii. Aceasta este Europa în miezul ei, în esenţa ei, în toată istoria ei. Cea dintâi înseamnă aruncarea omenirii în foc, cea de-a doua înseamnă aruncarea omenirii în apă. Iar amândouă înseamnă îndepărtarea omului de Dumnezeu. Căci prima înseamnă tăgăduirea credinţei, iar a doua tăgăduirea Bisericii lui Hristos. În acest chip lucrează în trupul Europei duhul rău de, iată, câteva veacuri! Cine poate oare alunga acest cumplit duh rău din Europa? Nimeni în afară de Cel ce e trecut cu slovă roşie în istoria neamului omenesc ca singurul izgonitor al dracilor din oameni. Bănuiţi la cine mă gândesc. Mă gândesc la (more…)

30 Noiembrie 2013

PE CINE AU OMORÂT – articol de Gheorghe Racoveanu din 1958

articol de Gheorghe Racoveanu din 1958

PE CINE AU OMORÂT

Caiafa arhiereul: „expedit, unum hominem mori pro populo”

img -czc -2

În ziua de Paşti a anului 1938, în prezenţa a şaizeci de preoţi veniţi sã-i spunã „Hristos a înviat!”,  marele  arhiereu al Bisericii Ortodoxe româneşti din acea vreme a rostit sentinţa: „mai bine sã moarã unul pentru popor, decât sã se prãpãdeascã  poporul  din  cauza  unuia”.  Cine  era  de  data  aceasta  cel  pe  care marele preot îl socotea vrednic de moarte „pentru popor”? Era vreun duşman al aşezãrilor creştine ale poporului român? Era vreun predicator de învãţãturã potrivnicã adevãrului adus lumii de Hristos? Nu. Era un om tânãr, plin de râvna şi puterea de a face din ţara româneascã o ţarã „temãtoare de Dumnezeu”, şi din neamul românesc un neam încrezãtor în învierea fãgãduitã de Hristos neamurilor care se vor fi dovedit vrednice de ea. Numele lui – Corneliu Codreanu. Acesta era „unum hominem” pe care „arhiereul anului aceluia” îl osândea la moarte.

Dar poporul? Cine era poporul pentru care viaţa acestui om constituia o primejdie de moarte? Era, oare, poporul român care, în cântecele speranţei lui, îl îmbrãcase pe tânãrul „cãpitan” în „suman de viorea”? Erau, oare, ţãranii români care, în februarie 1937, îmbrãcaţi în haine de Paşti şi în mâini purtând fãclii, alergaserã sã îngenuncheze în faţa sicrielor cu trupurile lui Ion Moţa şi Vasile Marin,  cãzuţi  luptând  pentru  Hrisots  şi  Legiune?  Era,  oare,  poporul  care  – trecând  peste  toate  ademenirile,  peste  toate  ameninţãrile,  peste toatã  teroarea jandarmilor şi peste toate abuzurile judecãtorilor nedrepţi – ridicase pe scut pe acest tânãr lipsit de averi? Sau, poate, poporul de care vorbea marele preot era tineretul universitãţilor; ori elevii şcolilor de pe cuprinsul ţãrii româneşti? Ori erau cãlugãrii mãnãstirilor? Ori preoţii bisericilor? Nu. „Poporul” care se simţea ameninţat şi în numele cãruia vorbea,  în ziua de Paşti a anului 1938,  marele preot al Bisericii Ortodoxe româneşti, era altul. „Poporul” pentru salvarea cãruia trebuia  sã  moarã  „unul”  putea  fi  aflat  în  tagma  arhiereilor  necredincioşi, arghirofili,  trândavi,  pãcãtoşi, cu dosare compromiţãtoare în „cassa de fier” a partidelor politice; putea fi aflat în lumea pãpuşarilor politici care ruinaserã ţara întregitã; putea fi aflat în lumea profitorilor de toate nuanţele; „poporul” arhiereului din  acel an de blestem putea fi identificat în venitura  galiţianã şi greco-armeneascã. Patronul acestui „popor” se întâmpla sã fie însuşi (more…)

5 Septembrie 2013

Drept la replică – Raspunsul Primariei Baia Sprie la comunicatul Institutului “Elie Wiesel”

Drept la replică

Raspunsul Primariei Baia Sprie la comunicatul Institutului “Elie Wiesel”

„Abuzurile totalitarismului din cea de a doua jumătate a sec. XX au transformat România într-o imensă puşcărie, în scopul anihilării conştiinţei celor care gândeau altfel decât comuniştii. Tocmai de aceea, spirite luminate ca a arhimandritului Justin Pârvu au avut menirea de a ţine trează conştiinţa naţională.

Practic, părintele Justin Pârvu şi-a împletit destinul cu cel al neamului românesc, luminând ca un far al dreptei credinţe la trezirea conştiinţei de neam. Astăzi, reprezintă ultimul mare mărturisitor al unei generaţii de sacrificiu care s-a jertfit în temniţele comuniste din Aiud, Gherla, Piteşti, Sighet., Canal şi lagărele de muncă din „Triunghiul morţii” (Baia Sprie, Cavnic, Nistru).

Părintele Justin Pârvu s-a consacrat lui Dumnezeu, neamul său şi marii familii creştine, nu ideologiilor politice. Nu a fost un agitator doctrinar, ci o mare conştiinţă. Zecile de mii de pelerini, prezenţi la înmormântare sa, au confirmat că odată cu trecerea la odihna veşnică s-a născut un sfânt. Practic, prigoana stalinistă l-a desăvârşit întru sfinţenie.

Iată de ce, găsim poziţionarea dumneavoastră, cel puţin inadecvată. Nu credem că a sosit vremea să ne mântuim pe furiş, cu aprobarea cuiva. Diploma de CETĂŢEAN DE ONOARE nu aduce beneficii răposatului arhimandrit, ci, mai degrabă, comunităţii noastre ca recurs la demnitate şi memorie. Filmul documentar „Fericiţi cei prigoniţi” şi demersul nostru civic vor constitui documente pentru cei care au dreptul să ştie dar nu au voie să uite.”

Cu toată consideraţia,
Primar Dorin Vasile Paşca

ROMANIA
JUDETUL MARAMURES
Primaria Orasului Baia Sprie
Piata Libertatii, nr. 4
Telefon: +40-262-262303, 260059 Fax: +40-262-260059
E-mail: primaria@baiasprie.ro
BaiaSprie.Ro

RECIDIVĂ ÎN STIL OVREIESC – „Elie Wiesel” versus Parintele Justin

 RECIDIVĂ ÎN STIL OVREIESC

„Elie Wiesel” versus Parintele Justin

Un articol de Razvan Codrescu
Pe 22 august a. c., Consiliul local al Primăriei din Baia Sprie (Maramureş) i-a acordat post-mortem părintelui arhimandrit Iustin Pârvu (1919-2013), deja legendarul ctitor şi duhovnic al Mănăstirii Petru Vodă din Neamţ, titlul de cetăţean de onoare al oraşului. În minele de la Baia Sprie monahul Iustin şi-a efectuat o parte din anii de condamnare la muncă silnică din vremea comunismului, aşa cum a fost şi cazul lui Valeriu Gafencu la Tg. Ocna (în contextul dat, „cazul Iustin Pârvu” urmează imediat precedentului creat de „cazul Valeriu Gafencu”).
Iată că, la nici două săptămîni de la acordarea titlului, Institutul „Elie Wiesel” îşi exprimă din nou „profunda indignare” şi solicită imperativ retragerea cetăţeniei de onoare şi, în subsidiar, embargo-ul public pe memoria şi cinstirea părintelui, acuzat de legionarism şi antisemitism.
Că părintele a avut – în tinereţe şi nu numai – simpatii legionare şi atitudini antievreieşti, aceasta este adevărat, cu precizarea că ele se explică prin ataşamentul său faţă de creştinism şi prin opoziţia sa faţă de comunism. Părintele şi mulţi alţii din generaţia sa, inclusiv o parte considerabilă din elita vremii, au reacţionat firesc la nişte provocări şi abuzuri notorii, anticreştine şi antinaţionale, şi nu a lor este vina că tocmai evreii (nu toţi, dar într-o majoritate semnificativă) au ales să sprijine comunismul şi să întreţină politicianismul clientelar, să sfideze deschis tradiţiile şi valorile creştine, să se pună aproape sistematic în răspărul intereselor şi specificului ţării, sub paravanul demagogic al unor ideologii dizolvante, la aplicarea practică a cărora au contribuit apoi din plin şi fără scrupule, plătind pretinsul „holocaust” antievreiesc din România (care, în paranteză fie spus, chiar de va fi existat ca atare, nu are decît prea puţină legătură cu legionarismul, scos de pe scena istoriei de generalul Antonescu în ianuarie 1941) cu un genocid antiromânesc binecuvîntat de la Kremlin şi, indirect, de Marile Puteri care ne-au vîndut la Yalta.
În orice caz, rămîne cel puţin straniu sau paradoxal că manifestările mai vechi sau mai noi de rezistenţă şi afirmare naţională ale românilor au fost şi sînt monitorizate şi sancţionate, cu un cinism demagogic fără precedent în istorie, tocmai de către etnia cea mai naţionalistă şi mai exclusivistă de pe pămînt (pe lîngă sionism, legionarismul a fost o joacă de copii) şi că, pe de altă parte, victimele comunismului continuă să fie prigonite, chiar şi postum, tocmai de urmaşii celor care au contribuit în cea mai mare măsură la comunizarea ţării şi la ororile consecutive acesteia!
„Stilul ovreiesc” din titlul acestei postări este tocmai această permanentă culpabilizare, provocare sau agresare a altora, iar apoi calificarea reacţiilor fireşti şi legitime ale acestora drept „antisemitism”: vin la tine în casă, te scuip, te pocnesc, te jignesc, te iau peste picior, te mint, te fur, te şi omor la o adică (bilanţul comunismului românesc este de cel puţin un milion de oameni ucişi, cei mai mulţi chiar în perioada în care aparatul de partid şi de stat era saturat de evrei), iar dacă îndrăzneşti cumva şi tu să te aperi sau măcar să te vaiţi, atunci îţi strig în gura mare „Antisemitule!” şi te declar în toată lumea ca duşman fioros al umanităţii, cu tot cu Dumnezeul şi cu morţii tăi! Eu îţi gestionez trecutul, prezentul şi viitorul, eu îţi dau sau nu (more…)

26 Iunie 2013

Monahul Teodot – Manastirea Petru Voda – Adevaruri tulburatoare

Monahul Teodot – Manastirea Petru Voda

Adevaruri tulburatoare 

9 Iunie 2013

De ce TREBUIE discriminati oamenii

De ce TREBUIE discriminaţi oamenii

Mircea Puşcaşupedofil-arestat-la-ploiesti-mii-de-imagini-cu-minore-descoperite-de-politie-151574

A discrimina inseamna a discerne, a face deosebire, a distinge, a separa, a face distinctie.[1] Toate aceste verbe desemneaza actiuni firesti, mai mult decat necesare in relatiile interumane. Este bine sa distingi, sa faci distinctie intre un copil si un adult, intre un barbat si o femeie, intre un român si un chinez, intre un frizer si un neurochirurg, intre sotia ta si sotia altuia. Prin aceasta functie vitala a discernerii, omul pune in rostul lor toate, atat persoanele, cat si principiile, actiunile si lucrurile.

Daca, impotriva gramaticii, prin discriminare vom intelege batjocura, judecata, osandirea, amendamentul constitutional recent propus apare neclar, amestecand nepermis termenii: ”Este interzisă orice discriminare bazată pe sex, culoare, naţionalitate, origine etnică sau socială, trăsături genetice, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, proprietate, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală.”

Evident, nu pot fi obiectul batjocurii caracteristicile pe care o persoana nu le poate alege, ci le mosteneste implacabil. Despre gen, culoare, naţionalitate, origine etnică sau socială, trăsături genetice, limbă, proprietate, naştere, dizabilităţi, vârstă  nu poti face nici macar ironii, fara a deveni un badaran (dar nu un infractor).

Însă oricine poate critica, discrimina, discuta, contrazice, ironiza actiunile impotriva firii alese din vointa libera a unei persoane (optiuni, decizii, opinii, manii comportamentale, preferinţe culinare sau sexuale) mai cand acestea sunt etalate public si decretate normale. Cu cat sunt mai caraghioase cu atat se va rade mai tare de ele. Ba chiar unele dintre ele daca incalca legea, morala, bunul simt sau linistea publica, se cer neintarziat oprite, eliminate si sanctionate spre vindecare. Astfel este evident imperioasa separarea malignelor de benigne, distingerea, discernerea, discriminarea lor.

Corectitudinea politică recentă, ubicuu adulată, (more…)

Pagina următoare »

Un sit web WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: